Analistul politic american Robert Kaplan descria momentul în care a traversat Carpații din Muntenia în Transilvania: „Drumul a șerpuit până când am trecut dincolo de versanții de nord ai Carpaților, în Transilvania. O linie abruptă și înaltă de piscuri de granit, pe alocuri cu zăpadă, dar în rest de culoarea fumului albastru, părea să plutească pe deasupra câmpiei. Tehnic vorbind, intrasem în Europa Centrală. (…) Mă aflam în centrul Brașovului, iar ambianța Europei Centrale se cobora asupra mea ca o binecuvântare printre frunzele de toamnă”. Sugera că orașe precum Brașov, Sibiu sau Cluj l-au dus cu gândul la orașele întemeiate de habsburgi, el considerând că de partea aceasta a Carpaților se afla cu adevărat în Europa Centrală. Regiunea Transilvaniei pare să se alinieze Europei Centrale nu doar datorită aerului, a stilului arhitectural sau a culturii, ci și din perspectiva indicatorilor economici, care se află pe un trend ascendent și care cumulează, în anumite județe, valori peste media națională.
În regiunea analizată (care cuprinde județele Alba, Arad, Bihor, Bistrița Năsăud, Brașov, Caraș Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Timiș) rata șomajului a fost, la nivelul anului 2017, de doar 2,5%, una dintre cele mai mici de la nivel național, o rată mai mică a șomajului înregistrându-se doar în București și Ilfov. Valoarea creșterii reale a PIB-ului din regiunea analizată a fost în anul 2017 de 7,3%, peste media de la nivel național. Cu toate acestea, se înregistrează decalaje și în interiorul regiunii, existând aici județe puternic dezvoltate precum Timiș, Cluj sau Brașov, dar și județe care nu se remarcă prin performanțe economice semnificative precum Harghita, Covasna, Bistrița Năsăud sau Sălaj.
Județele Timiș, Cluj, Brașov, Alba, Arad și Sibiu se află pe primele locuri din regiune, dar și la nivel național din perspectiva creșterii economice. Dezvoltarea galopantă a județelor din această parte a țării se datorează, într-o mare măsură, poziționării geografice, apropierea față de autostrăzile din Ungaria facilitând calea exporturilor către Europa de Vest, aspect ce oferă județelor din Vestul României un avantaj uriaș față de restul regiunilor.
Județul Timiș este cel mai mare din România, ca suprafață, însă ocupă și un loc fruntaș în privința dezvoltării pe plan economic. Timișul a devenit în ultimii ani un pol important al industriei de componente auto din România, atrăgând jucători importanți precum Continental sau TRW Automotive, aspect ce a dat un impuls semnificativ dezvoltării județului și făcând ca situația economică din Timiș să fie mult mai bună comparativ cu alte zone. Timișul a înregistrat în anul 2017 un PIB de 41,1 miliarde de lei, ocupând locul 2 la nivel național, după București. De asemenea, în județul Timiș PIB-ul per capita a fost în anul 2017 de 12.897 de euro, fiind peste media națională și cel mai mare din regiunea Transilvaniei și Banatului. Cu o rată a șomajului de doar 1% în anul 2017, Timișul se clasează pe locul 2 la nivel național, după Ilfov, potrivit datelor furnizate de Comisia Națională de Prognoză. Totodată, în judeţul despre care angajatorii spun că „numai cine nu vrea nu munceşte“, salariul mediu net este de 2.663 de lei, al doilea cel mai mare din regiunea analizată. Reședința județului, Timișoara, s-a clasat pe locul 2 în topul Forbes Best Cities 2018, în condițiile în care în ultimii 15 ani, aici s-au dezvoltat puternic businessurile de producție și industrie. Numărul de firme cu participare străină reprezintă peste 70% din totalul firmelor, majoritatea fiind din spațiul germanofil. Unul dintre cei mai mari angajatori din județ și unul dintre cele mai importante businessuri este producătorul de cauciucuri Continental Automotive Products, completat de Hella România, producător de componente auto, de Delphi Packard Romania, producător de echipamente electrice și electronice pentru industria auto, de TRW Automotive Safety Systems, de Valeo Lighting Injection și de producătorul de carne Smithfield România.
Clujul, al doilea județ ca mărime din regiune din perspectiva dezvoltării economice, a avut anul trecut un PIB per capita de 11.937 de euro, al doilea după Timiș și peste media națională. PIB-ul total al județului Cluj la nivelul anului 2017 a fost de 38,3 miliarde de lei, iar creșterea reală a PIB a fost de 8%, valori peste media națională. Județul Cluj se remarcă și prin numărul ridicat al firmelor cu participație străină la capital, 9.627, clasându-se pe locul 3 la nivel național. Rata șomajului la nivelul județului Cluj este de doar 2,1%, iar venitul mediu net a fost în anul 2017 de 2.728 de lei, cel mai mare din regiunea analizată. Mol Romania Petroleum Products este cea mai mare companie care activează în județul Cluj, după cifra de afaceri, fiind, în același timp a doua companie ca mărime din regiunea analizată. De asemenea, Topul Forbes 500 cele mai puternice companii românești 2017 este dominat de Banca Transilvania, principala bancă din sistemul bancar local. În topul Forbes 500, ediția 2017, din județul Cluj, s-a mai clasat Fortech, controlat de Călin Văduva, dar și producătorul de cosmetice Farmec. În total, 24 de companii din județul Cluj s-au clasat în topul Forbes 500, cumulând afaceri de 2,83 de miliarde de lei, un profit net de 1,48 miliarde de lei, cu 11.146 de angajați și capitaluri proprii de 7 miliarde de lei. Dezvoltarea județului Cluj și a municipiului Cluj-Napoca a fost favorizată și de existența Aeroportulului Inernațional Avram Iancu, a cărui trafic a crescut în 2017 până la 2,69 milioane de pasageri, în creștere cu 43% față de anul anterior. Până în 2030, aeroportul țintește să ajungă la 7 milioane de pasageri anual, iar, pentru a crește traficul, în 2018 se vor face investiții de 113 milioane de lei. La aeroport se adaugă finalizarea, posibil în acest an, a autostrăzii Sebeș-Turda, cu o lungime de 70 de kilometri, care va traversa județele Alba și Cluj, îmbunătățind viteza de trafic dintre acestea și nu numai. De asemenea, un avantaj va fi Autostrada Transilvania, care va asigura un acces mai rapid spre Budapesta, chiar dacă este mult întârziată, putându-se finaliza spre 2025. Turismul a început să devină o altă sursă de venit pentru județ, mai ales datorită celor două festivaluri de muzică, Electric Castle și Untold. Sosirile de turiști, atât cele pentru business, cât și pentru vacanță, au crescut în Cluj-Napoca cu 24%, anul trecut, față de anul anterior, până la 355.040. De asemenea, pe piața imobiliară dezvoltarea este bine controlată. Cluj-Napoca are cel mai bine pus la punct Plan Urbanistic General dintre orașele din România, iar dezvoltatorii și consultanții din domeniu susțin că autoritățile îl respectă cu sfințenie, aspect ce are un impact important asupra tuturor businessurilor. Mai mult decât atât, sectorul de IT din Cluj s-a dezvoltat galopant pe parcursul ultimului deceniu, aici activând giganți precum Google, Emerson, Endava, Bosch sau Microsoft.
„Piața de IT în Cluj este la fel de competitivă ca cea din București. Numeroase companii își deschid aici anual centre de R&D sau de software development, pentru că există o forță de muncă numeroasă, diversă și înalt specializată. Practic, este al doilea hub de IT din România și multe companii din străinătate sunt tentate să intre pe piața din România prin Cluj”, a declarat pentru Forbes România Corina Ilie, IT&C Recruitment Manager, Brainspotting.
În aceeași linie a județelor cu performanță economică foarte bună din Transilvania se înscrie și Brașovul, județ care a înregistrat în anul 2017 un PIB pe cap de locuitor de 11.164 de euro și o rată a șomajului de 2,4%, sub media națională. Amplasarea în mijlocul țării și numeroșii vorbitori de limba germană au atras spre Brașov mai multe companii din domenii tehnice. În plus, în județ funcționează opt parcuri industriale: Parcul Industrial Carfil, Parcul Industrial Feldioara-Halchiu, Parcul Industrial Metrom, Parcul Industrial Zărnești, Parcul Industrial Prejmer, Brașov Industrial Park, Brașov Business Park și Sofimat Logistic Park. În regiune mai funcționează și patru incubatoare de afaceri, numărul locurilor de muncă create fiind de peste 250. Ca urmare a acestei orientări, suprafața de spații industriale moderne din Brașov este una dintre cele mai ridicate din țară, de 170.000 de metri pătrați. Cel mai mare business din județul Brașov îl are producătorul de accesorii și componente auto Autoliv România, cu acționariat străin. De cealaltă parte, Bilka este cea mai mare firmă din județ cu acționariat românesc, fiind deținută de antreprenorul Horațiu Țepeș, urmată de Ropharma Logistic, companie controlată de omul de afaceri Mihai Miron. În Topul Forbes 500 cele mai importante companii românești, din Brașov s-au clasat 16 firme, cu un profit net cumulat de 193 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de 2,76 milliarde de lei, cu 4.394 de angajați și capitaluri proprii de 590 de milioane de lei. O altă oportunitate pentru Brașov este turismul. În anul 2017, au fost înregistraţi 1,27 milioane de turişti (82,1% români și 17,9% străini), în creştere cu 14,4%, faţă de anul anterior.
Cu un PIB de 19,2 miliarde de lei și cu o rată a șomajului de 2,4%, județul Sibiu este și el unul dintre cele mai dezvoltate din țară. Creșterea reală a PIB-ului județului Sibiu la nivelul anului 2017 a fost de 9,1%, peste media națională, iar exporturile județului totalizează 3 miliarde de lei, reprezentând 4,7% din totalul național. Dezvoltarea județului Sibiu a fost favorizată și de infrastructură, Sibiul fiind traversat de drumul european E68, de drumul european E81 şi coridorul IV Pan–European. În plus, Aeroportul Internațional Sibiu reprezintă un plus pentru județ, care atrage anual sute de mii de turiști. Anul trecut, Aeroportul Internațional Sibiu a înregistrat un număr total de 533.306 pasageri, o creștere de 36,6% față de anul anterior. Aceste atuuri au dat un impuls și dezvoltării producției, pentru care autoritățile locale au dezvoltat și două zone industriale, una în estul orașului şi alta în vest. Cu excepția primelor două companii, Romgaz și Transgaz, controlate de statul român, topul celor mai mari businessuri din oraș este dominat de cele din automotive. Locul 3 îi revine producătorului de comutatoare şi sisteme de comandă electromecanice şi electronice Marquardt Schaltsysteme, controlat de germanii de la Marquardt Schalt. Acesta a obținut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei, cu 24% mai mult decât în anul anterior, iar profitul net i-a urcat de 6 ori, la 66,6 milioane de lei, cu aproape 2.600 de angajați, o majorare de 5,6%. Kromberg & Schubert România Me, producător de sisteme electrice și cabluri pentru industria auto, ocupă locul 4, cu o cifră de afaceri de 709 milioane de lei, o creștere de 66%, față de anul anterior, și o dublare a profitului, până la 12 milioane de lei, la o scădere de 13% a numărului mediu de angajați, până la 4.700. Pe locul 5 s-a clasat Compa, producător de componente auto, datorită unei cifre de afaceri de 638,7 milioane de lei, cu 33% peste cea din anul anterior. Compania a ocupat și primul loc în Top Forbes 500 al celor mai puternice companii românești, ediția 2017, pe baza rezultatelor din 2016.
Județul Alba a înregistrat în anul 2017 o creștere reală a PIB-ului de 16,6%, cea mai mare rată de creștere la nivel național. Un alt capitol la care județul Alba se situează peste media națională este cel al PIB-ului pe cap de locuitor, înregistrând în anul 2017 un PIB per capita de 10.629 de euro. Și județul Arad se află în topul celor mai bine poziționate din regiunea analizată, având un PIB pe cap de locuitor de 9.623 de euro și o rată a șomajului de 1,5%. Județul Arad se remarcă și prin valoarea exporturilor, care în anul 2017 au fost de 3,4 milioane de euro, reprezentând 5,5% din totalul național.
Pe de altă parte, lipsa investițiilor, generată în principal de infrastructura deficitară din județele Harghita, Covasna sau Bistrița Năsăud, a făcut ca acestea să tragă în jos media indicatorilor economici ai Transilvaniei și Banatului. Dacă județe precum Timiș sau Arad beneficiază de pe urma poziționării în apropierea graniței cu Ungaria, nu același lucru se poate spune despre Harghita, unde PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 6.408 euro în anul 2017, cel mai mic din regiune. Harghita ocupă ultimul loc în regiunea analizată și din perspectiva salariului mediu net lunar, locuitorii din acest județ câștigând doar 1.780 de lei. Nici județele Covasna și Bistrița Năsăud nu stau foarte bine la capitolul salariu mediu net lunar, locuitorii din aceste județe înregistrând venituri medii de 1.824 de lei, respectiv 1.887 de lei.
Raportul între companiile deținute de acționari străini și români este net în favoarea străinilor, din moment ce 80 dintre cele mai mari companii din regiune au acționariat străin. Doar 15 dintre acestea au acționari români, iar 5 dintre ele sunt controlate de stat.
De altfel, la nivelul anului trecut, cea mai mare afacere non-bancară din Transilvania a fost Star Assembly, cu o cifră de afaceri de peste 7,3 miliarde de lei. Locul doi în afacerile din Transilvania a fost ocupat de Mol Petroleum Products, iar principala firmă cu acționariat românesc din regiune este Aramis Invest, companie producătoare de mobilă din Baia Mare controlată de antreprenorii Vladimir Iacob şi Marius Şelescu. Cel mai mare profit în regiune îl înregistrează compania de stat Romgaz, de peste 1,8 miliarde de lei, urmată de Continental, care a înregistrat un profit de 697 milioane de lei.
În schimb, cele mai mari pierderi înregistrate de companiile care s-au clasat în primele o sută după cifra de afaceri este dominat de compania de stat Complexul Energetic Hunedoara, cu pierderi de 769 milioane de lei în 2017, aceasta fiind urmată de Grupul Kronospan, care a înregistrat pierderi de 174 milioane de lei.
