Cautare




, Forbes Staff

Industrie |
|

România@100: Gabriel Stanciu (CEO Alstom): „Dezvoltarea infrastructurii aduce dezvoltare economică. Trebuie să ne împrumutăm cât putem și de unde putem, să luăm toți banii pe care putem pentru a face infrastructură”

România are enorm de pierdut din cauza infrastructurii feroviare deficitare, iar modernizarea acesteia ar schimba total peisajul economic din țară, consideră Gabriel Stanciu, Director General Alstom pentru România, Bulgaria și Republica Moldova.
064 dosar Alstom G_Stanciu 2

Deși modernizarea infrastructurii feroviare nu a fost prioritară pentru niciun guvern de după 1989, Alstom a reușit să aducă performanța feroviară și în România, odată cu finalizarea lucrărilor de modernizare a gării din Arad, care a devenit un nod feroviar ultramodern și una dintre cele mai performante stații feroviare din sud-estul Europei. Cu peste 140 de macazuri, Aradul este, în prezent, un centru feroviar important pe culoarul Rin-Dunăre (Coridorul IV pan-european). La Arad, Alstom a finalizat și pus în funcțiune centrul modern de control al traficului feroviar „Iconis”, pentru Compania Națională  de  Căi  Ferate (CFR), în cadrul celui mai reprezentativ proiect de modernizare feroviară executat în România până în prezent. Modernizarea gării din Arad a fost cuprinsă în proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Curtici-Arad, tronson care face parte din Coridorul IV pan-european, fiind pentru prima oară în România când a fost instalat un centru de ultimă generație, complet automatizat, de management al traficului feroviar.

Chiar și în contextul acestei reușite, starea actuală a infrastructurii din România rămâne într-un stadiu deplorabil. „Care infrastructură?”, a întrebat ironic Gabriel Stanciu. „Nu poate nimeni să aibă o părere bună despre infrastructura de la noi. Putem să avem doar speranțe pentru viitor”.

„Lucrurile s-au schimbat în ultimii 30 de ani față de perioada comunistă, în care factorul economic de creștere naturală nu a existat. Atunci infrastructura din România s-a dezvoltat pe niște baze pe care eu le consider nesănătoase. În ultimii 30 de ani s-au schimbat foarte multe lucruri, de la mediul economic, cu precădere cel industrial și agricol, până la populația care a migrat. Ca atare, anumite părți ale infrastructurii sunt învechite în România. Toate programele de investiții s-au făcut pentru a reabilita infrastructura existentă. Acest lucru a fost foarte la îndemână, însă, pe de altă parte, este puțin desuet pentru nevoia călătorului. Investițiile acum în calea ferată se fac mai degrabă pe sectorul de mărfuri decât pe cel destinat călătorilor”, a explicat Gabriel Stanciu.

CEO-ul Alstom România a identificat câteva probleme majore cu privire la infrastructura națională. Prima problemă este dată de capacitatea de planificare a investițiilor. A doua problemă este legată capacitatea noastră, mai ales a celor din Estul Europei, de a înțelege importanța efectuării lucrărilor de mentenanță.

„Poți să faci cea mai tare investiție din lume și rezultatul să fie perfect, dacă nu îl întreții rezultatul este egal cu zero. Iar eu atrag atenția că toate proiectele de investiții care vor fi finalizate pe bani europeni, dacă nu facem ceva la nivel de buget pentru cheltuieli anuale sau multianuale cu mentenanța, o să se strice și o să ajungem de unde am plecat. Este inevitabil. Problema e cu atât mai gravă cu cât sistemele din ziua de astăzi au o complexitate uluitor de mare, incomparabil mai mare decât ce se făcea acum câteva zeci de ani. Operațiunile de mentenanță nu mai pot fi făcute cu ranga și cu două șurubelnițe”, atrage atenția CEO-ul Alstom.

Pentru rezolvarea problemelor de infrastructură feroviară, Gabriel Stanciu susține că a făcut numeroase propuneri, alături de câțiva membri ai Asociației Industriei Feroviare, cu privire la cum ar trebui să arate un proiect de dezvoltare la nivel național. Acesta ar trebui să includă coridoare de transport de călători de mare viteză, care să lege principalele centre urbane din România. În prima fază, ar trebui demarat un proiect pilot care să lege Bucureștiul de Pitești de o linie feroviară de mare viteză. Această linie ar urma să traverseze Carpații și să ajungă prin Sibiu, Cluj și Oradea. Un al doilea coridor ar trebui poziționat în partea de sud a țării, plecând din Pitești spre Slatina, Craiova și, în final, să ajungă și în Timișoara. Cel de-al treilea coridor ar trebui să lege orașele Buzău, Brăila, Galați și Iași. Într-o fază ulterioară ar trebui conectate orașele din vestul țării, adică Timișoara, Arad, Oradea, Baia Mare, Satu Mare. Totodată, este nevoie de o linie de mare viteză și între Cluj și Iași.

„Să poți să te urci în tren la București și să ajungi în 3 ore la Timișoara, în timp ce îți rezolvi tot felul de probleme este o performanță pe care avionul nu o poate egala niciodată, mai ales în contextul controalelor de securitate din ziua de astăzi. Cred cu tărie că dacă am avea mijloace de comunicație pe infrastructură, între marile orașe ale țării, economia asta ar dudui cum nu vă puteți da seama. O linie de mare viteză pe calea ferată dezvoltă regiuni întregi. Lucrul acesta nu trebuie subapreciat. Nu este un moft. Sau să fac cu trenul două ore până la Vaslui. Să pot să beau o cafea în tren și să lucrez civilizat, să pot să răspund la e-mailuri sau chiar să am o teleconferință, atunci să vedeți cum se schimbă total peisajul economic pentru că nu mai ești dependent de locul în care investești”, este de părere Gabriel Stanciu.

Barierele din calea dezvoltării infrastructurii feroviare nu sunt puse neapărat de clasa politică, ci de personalul de nivel inferior din aparatul de stat, este de părere CEO-ul Alstom. Acesta subliniază că cetățenii au impresia că oamenii care ne conduc sunt de rea credință, însă nu este neapărat așa.

„Nu neapărat liderul politic din fruntea ministerului are o problemă sau o lipsă de viziune, ci pur și simplu nivelele inferioare din ministere care pot bloca prin indiferență, prin laxitate, prin incompetență, de multe ori, absolut orice. Nu cred că la nivel de ministru, de premier sau de președinte e o problemă. Problemele încep de jos. E suficient să nu-ți faci jobul ca să nu se întâmple nimic bun. Așa încât mecanismele la care trebuie umblat sunt în zona aceasta de middle management, unde trebuie găsite niște măsuri care să responsabilizeze”, a precizat Gabriel Stanciu.

Constructorul este partenerul investitorului și toată lumea trebuie să înțeleagă acest lucru, explică CEO-ul Alstom. Dacă percepția este alta, este instituită o altă barieră. Numai dacă cei doi colaborează, proiectul va fi unul de succes. Pe de altă parte, trebuie respectați timpii ciclului investițional, iar într-un proiect două treimi din timp este ocupat de planificare și doar o treime de execuție. În România, încep dificultățile încă din faza de proiectare. Multe proiecte de investiții sunt scoase în grabă la licitație, în funcție de priorități guvernamentale sau chiar obligații europene. De regulă, proiectul tehnic e slab, incomplet. Exproprierile nu sunt făcute, iar la semnarea contractului nu se intră în posesia șantierului.

„Eu sper ca noua legislație să mai desfacă din cercul acesta vicios. Am văzut licitații câștigate la 30% din buget, iar după un calcul simplu reiese că un expert ar fi plătit pe factură cu mai puțin decât salariul minim pe economie. Cum să iasă un proiect bun în cazul acesta? Așa ies proiecte proaste în piață. Orice extensie de timp trebuie acompaniată și de o extensie de bani pentru că nimeni nu stă pe șantier pe gratis. Eu am avut deseori discuții cu beneficiarii, iar ei credeau că interesul constructorului este să stea cât mai mult pe șantier. Eu vă garantez că niciun constructor sănătos la cap și care are o responsabilitate nu vrea să stea mai mult decât termenul pe șantier. Ar face chiar orice să termine cât mai repede. Pentru că orice zi petrecută în șantier înseamnă salariu, chirie, diurnă, masă, cheltuieli cu amortizările”, a adăugat Gabriel Stanciu.

În acest context, Alstom a contestat licitaţia prin care CFR SA a atribuit asocierii BRASIG Strabag-Swietelsky proiectul Brașov-Sighișoara. Gabriel Stanciu susține că nu poate accepta o soluție a unei comisii de atribuire care acordă licitația celui aflat pe locul al treilea, care a fost mai scump cu peste 40 de milioane de euro decât oferta Alstom, atrăgând atenția că ar putea merge cu această speță până la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

„Contestația noastră este extrem de bine justificată, dosarul este foarte bine fundamentat și îmi e teamă că prin speța asta o să ajungem până la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, detectând pe parcursul procesului și un contencios între legislația locală și directiva europeană. Legislația noastră adaugă nefericit la directiva europeană într-un punct în care lasă la aprecierea autorității contractante o situație în care ea nu poate fi competentă să se pronunțe. Îmi e teamă că o să ajungem la CJUE cu speța aceasta, lucru care o să întârzie proiectul”, avertizează reprezentantul Alstom.

În România, Alstom a creat o structură de inginerie foarte puternică. Compania angajează absolvenți, având obiectivul de a construi un centru de competență în România pe semnalizări feroviare și electrificare. De asemenea, Alstom are ca obiectiv consolidarea poziției pe operațiunile de mentenanță și își propune ca Bucureștiul să devină un centru regional de competență în materie de semnalizări feroviare și de electrificare feroviară, însă pentru a ajunge în acel punct este nevoie de o stabilitate mai mare a pieței.

Cea mai gravă problemă cu care se confruntă România în prezent este cea a forței de muncă, este de părere Gabriel Stanciu, care avertizează că această problemă se va acutiza, mai ales în contextul în care nu reușim să venim cu soluții pentru a o rezolva.

„Va fi în continuare cea mai mare problemă pe care o are România. Pleacă cei mai calificați oameni. Rămâne cine poate. Eu nu aș vrea să ne apucăm să importăm forță de muncă din țări exotice. Nu cred în soluția asta. Trebuie să terminăm cu ideea conform căreia unele companii sunt mecanisme de protecție socială. Acei angajați care sunt acum în sistem cu zecile de mii ar putea fi disponibilizți și reutilizați în alte sectoare ale economiei pentru că este nevoie. Sigur că nu le convine nici lor, nici sindicatelor. Pe de altă parte, nu poți ține economia pe loc pentru că unii oameni au rămas nostalgici. E greu să accepți faptul că forța de muncă trebuie să fie mobilă și că situația asta de status quo e dăunătoare propriilor membri de sindicat. Forța de muncă trebuie să fie vie, să se miște. Nu mai e ca pe vremuri, când te angajai la calea ferată și mureai la calea ferată”, a menționat CEO-ul Alstom.

În vreme ce statele puternic dezvoltate din Europa Occidentală continuă să investească în infrastructură, autoritățile române par să nu înțeleagă importanța unei infrastructuri feroviare eficiente. În pofida faptului că în România sunt aproximativ 12.000 km de cale ferată, viteza medie a trenurilor este în continuare comparabilă cu cea din secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, Gabriel Stanciu consideră că nu trebuie să ne comparăm cu state precum Germania, Franța sau Marea Britanie. Acesta spune că nu suntem în competiție cu nicio altă țară, ci că trebuie să ne uităm la noi înșine și să ne întrebăm, la sfârșit de zi, dacă am realizat tot ceea ce trebuia să facem.

„Dezvoltarea infrastructurii aduce dezvoltare economică. Trebuie să ne împrumutăm cât putem și de unde putem, să luăm toți banii pe care putem pentru a face infrastructură. Rapid! Rapid! Rapid! Trebuie să investim în cale ferată, autostrăzi, în toate tipurile de infrastructură”.

Ca promotor al mobilității sustenabile, Alstom dezvoltă și comercializează sisteme, echipamente și servicii pentru sectorul transportului feroviar. Alstom gestionează cea mai largă gamă de soluții de pe piață – de la trenuri de mare viteză la trenuri de metrou și tramvai – precum și soluții asociate de mentenanță, modernizare, infrastructură și semnalizare. Alstom este un lider mondial în soluții integrate pentru industria feroviară. Cu sediul central în Franța, Alstom este o companie prezentă în peste 60 de țări și are 34.500 de angajați.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii