Dacă privim la nivel regional, între județele din regiunile Munteniei și Olteniei se înregistrează discrepanțe semnificative, atât în ceea ce privește performanțele companiilor care activează aici, cât și în privința nivelului de trai al oamenilor de rând.
Dintre județele analizate (Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman, Vâlcea), Prahova, Argeș și Dolj se clasează pe primele locuri din punctul de vedere al PIB-ului realizat la nivelul anului 2017, dar și al PIB‑ului per capita. Această poziționare nu este întâmplătoare, mai ales dacă ne uităm la firmele care activează în aceste județe.
Dacia rămâne principalul motor al județului Argeș, compania deținută de Grupul Renault dominând topul celor mai mari firme din regiunea analizată, dar și din România, în contextul în care producătorul de automobile a înregistrat în anul 2017 o cifră de afaceri de 23,1 miliarde de lei și un profit net de 539 milioane de lei. Dacia este și cea mai mare companie din regiune ca număr de angajați, totalizând peste 14.000. De asemenea, județul Argeș înregistrează exporturi de 6 miliarde de euro anual (însumând 10% din totalul exporturilor naționale), din care 4,7 miliarde de euro reprezintă doar exporturile celor de la Dacia. În aceste condiții, autoturismele Dacia au reprezentat 7,5% din exporturile țării noastre, anul trecut.
De județul Argeș se leagă și numele Ancăi Vlad, care controlează Catena și Fildas Trading, unul dintre principalii distribuitori de produse farmaceutice din România. Fildas Trading este pe locul 6 în topul companiilor din regiune și cea mai mare cu acționariat românesc. Fildas a înregistrat anul trecut afaceri de 574 de milioane de euro, în creștere cu 7,7% față de anul anterior. Cu o avere estimată la circa 700 de milioane de lei în topul Forbes 500 lansat la finalul anului trecut, Anca Vlad s-a clasat de doi ani pe prima poziție în topul Forbes al celor mai influente femei din România.
Citește și: România@100: Dosar Muntenia
Succesul județului Prahova este determinat de faptul că a reușit să atragă investiții străine de peste 1,2 miliarde de euro, clasându-se pe locul 5 la nivel național. În plus, Prahova este cel mai dezvoltat județ din regiunea analizată din perspectiva PIB-ului total înregistrat în anul 2017, cu peste 33 de miliarde de lei, comparativ cu județul Mehedinți care a avut un PIB de 6,1 miliarde de lei, sau Teleorman- 8,5 miliarde de lei. Tot aici își are sediul și Lidl Discount, care se clasează pe poziția a doua în topul companiilor din regiune. Cea mai mare firmă din Prahova cu acționari români este Aquila Part Prod Com, controlată de Alin Dociu şi Cătălin Vasile, aceasta fiind a doua cea mai mare companie românească din regiune.
Topul județelor din regiune este completat de Dolj. Această poziționare a județului se datorează prezenței Ford din județ, care a investit peste 1 miliard de euro începând din 2008. Ford este a treia cea mai mare companie din regiune și are un total de peste 3.000 de angajați. Cerealcom Dolj, unul dintre cei mai mari producători agricoli şi traderi de cereale din România, deținută de antreprenorul Mihai Anghel, este cea mai mare companie cu acționar român din județ.
Cu toate că în Slatina activează companii importante precum Alro, Pirelli Tyres sau Prysmian, județul Olt nu înregistrează performanțe economice remarcabile, având un PIB pe cap de locuitor de numai 5.615 euro. Cea mai mare și mai cunoscută afacere din județ rămâne Alro, singurul producător de aluminiu primar și de aliaje din România, care este controlat de Vimetco. Alro este pe locul 7 în topul companiilor din regiune după cifra de afaceri. Acesta este urmat de Pirelli Tyres România, care se află în plin proces de extindere a fabricii din Slatina. În Slatina mai desfășoară operațiuni și producătorul de tuburi și profile din oțel TMK Artrom, dar și Prysmian, unul dintre liderii mondiali în industria de cabluri. În pofida numelor importante care desfășoară operațiuni aici, județul Olt nu se remarcă cu performanțe economice semnificative.
În coada clasamentului se află județul Mehedinți, care nu are nicio firmă în topul celor mai mari 100 de companii din regiunea analizată. Mai mult decât atât, Mehedințiul are o rată a șomajului de 9,4%, comparativ cu circa 5%, cât este media șomajului la nivel național. În această privință nici Teleormanul nu se lasă mai prejos, rata șomajului aici fiind de 10%, una dintre cele mai mari de la nivel național.
Tot în această regiune găsim și județe care se află pe ultimele poziții la nivel național în privința investițiilor străine directe. Cele mai puțin performante județe în această privință sunt: Mehedinți, Teleorman și Gorj. În lipsa investițiilor străine, puterea economică a acestor judeţe este mult diminuată. Investitorii străini creează în regiunile unde vin un ecosistem care favorizează și dezvoltarea altor ramuri: companii care furnizează materie primă sau materiale, echipamente sau diverse servicii. Totodată, un număr mai mare de salariaţi şi salariile mai mari ale acestora creează cerere pentru consum şi investiţii în imobiliare, spre exemplu.
Dacă ne uităm la cele mai mari 100 de companii din regiune, raportul între firmele deținute de acționari străini și români este net în favoarea străinilor, din moment ce 70 din primele 100 de companii au acționariat străin.
Întreaga regiune a consemnat la nivelul anului 2017 un PIB total de 166,7 miliarde de lei, potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză. Chiar și cele mai înapoiate județe din regiune, precum Teleorman sau Giurgiu, au înregistrat în 2017 ritmuri de creștere economică de 9% și 9,1%, valori peste media națională.
Dolj este, potrivit Institutului Național de Statistică, județul cu cea mai mare suprafață din regiune, iar Prahova este județul cu cea mai mare populație. Argeșenii au cele mai mari venituri din regiune, cumulând un salariu mediu net de 2.357 de lei, în timp ce locuitorii din Brăila, Ialomița și Teleorman au cele mai mici salarii medii, de aproximativ 1.850 de lei.
