Cautare




, Forbes Staff

Industrie |
|

România, hub energetic în regiunea Mării Negre?

România are oportunitatea de a deveni în perioada următoare un important hub și furnizor de energie în regiunea Mării Negre. Totul depinde de capacitatea autorităților centrale de a atrage și încuraja investițiile în acest sector și, în același timp, de a crea infrastructura necesară.
014 lobby Rompetrol

Exploatarea resurselor minerale din Marea Neagră, continuarea proiectelor de interconectare electrică, crearea coridorului de transport de gaze naturale Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), atragerea și consolidarea unor parteneriate strategice precum cel cu Kazahstanul – unul dintre cei mai mari producători mondiali de țiței, crearea de surse alternative de aprovizionare cu produse energetice, încurajarea companiilor locale pentru dezvoltarea sectorului energetic, toate acestea sunt direcții importante pentru ca România să devină un nod important în regiune.

La finele lunii septembrie, Ministerul Energiei a lansat spre dezbatere publică proiectul Strategiei energetice a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050. Aceasta cuprinde opt obiective principale, pentru a crește și îmbunătăți performanța domeniului energetic din România.

De asemenea, ministrul Anton Anton declara în luna iunie că „avem resurse naturale proprii, avem o poziție geografică strategică, avem capacitate de transport şi stocare a energiei. De asemenea, avem platforme centralizate de tranzacţionare. Ce ne lipsește? Ne lipsește o structură organizatorică. Nu ne lipsesc componentele acesteia, dar ele trebuie protejate și trebuie dezvoltate pentru că se află în diferite stadii de dezvoltare. Avem absolut toate condițiile și eu cred că trebuie să facem acest pas și să devenim un hub energetic regional.”

Pe fondul scăderii constante a rezervelor interne de țiței și gaze, România trebuie să-și asigure independența energetică, dar și dezvoltarea de rute alternative pentru aprovizionarea cu resurse minerale.

De exemplu, cantitatea totală de țiței produsă în 2016 în România a fost de aproximativ 27 de milioane de barili, iar consumul a depășit 82 de milioane de barili. La această rată de producție, rezervele dovedite de 330 de milioane de barili ar fi suficiente pentru acoperirea integrală a consumului din următorii 4 ani și 4 luni.

O direcție pe termen mediu și lung ar fi exploatarea rezervelor dovedite de țiței și gaze naturale din Marea Neagră – Bazinul Mării Negre. În momentul de față, aproximativ 8% din producția de țiței și condensat la nivel național provine din perimetre offshore, diferența fiind acoperită din producția onshore.

Pe fondul datelor preliminare, România, prin perimetrele din Marea Neagră, are potențialul de a deveni una dintre cele mai importante zone producătoare de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Potrivit unui studiu Deloitte, valoarea cumulată a investițiilor în explorarea, dezvoltarea și producția gazelor naturale la nivel offshore a fost estimată la suma de 22,2 mld. USD, din care 15,7 mld. USD vor reprezenta CAPEX și 6,5 mld. USD cheltuieli operaționale (OPEX).

Din totalul investițiilor, o pondere de 63% va fi cheltuită în economia românească (54% în cazul CAPEX și 82% în cazul OPEX).

Aceste investiții vor susține un număr mediu anual de 30.605 angajați pe întreaga perioadă, vor duce la generarea unor venituri cumulate suplimentare de 26 mld. USD la bugetul de stat, precum și la un aport suplimentar cumulat de 71,3 mld. USD la producția de bunuri și servicii pe parcursul aceleiași perioade (2018 – 2040).

În același timp, Transgaz a început dezvoltarea infrastructurii de pe teritoriul României, din coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, Faza 1 (BRUA – Faza 1) – un proiect susținut în proporție de 40% de Comisia Europeană. Proiectul presupune construcţia conductei de transport gaze naturale Podișor-Recaș, în lungime de 479 km, cu diametru de 32” (Dn 800) și presiunea de proiectare de 63 de bari, cu o valoare totală de 478,6 milioane de euro.

O altă direcție ar fi consolidarea parteneriatului strategic cu Kazahstan – un stat în top 10 cei mai mari producători de țiței la nivel mondial.

Pe fondul scăderii constante a rezervelor interne de țiței, Kazahstanul poate reprezenta o sursă importantă pentru România și un furnizor pentru susținerea aprovizionării constante cu țiței și, implicit, prin rafinăria Petromidia, cu produse petroliere.

Mai mult decât atât, Kazahstanul poate fi unul dintre pilonii securității energetice ai României.

În pofida faptului că importă mai mult de jumătate din țițeiul consumat, România nu se numără printre statele membre ale UE în care riscurile geopolitice pot afecta în mare măsură aprovizionarea cu petrol, arată datele unui studiu efectuat de Cambridge Econometrics.

În condițiile în care al doilea grup petrolier din România, Rompetrol, a intrat în portofoliul companiei kazahe de stat KazMunayGaz, importurile din statul asiatic au crescut considerabil în ultimul deceniu. Dacă în 2007, anul în care Rompetrol a fost cumpărată de KazMunayGaz, peste 55% din petrolul importat de România provenea din Rusia, iar 27% din Kazahstan, în anul următor proporțiile s-au inversat. În 2008, peste 60 la sută din importuri veneau din Kazahstan, iar 35 de procente din Rusia.

Recent, o delegație a Guvernului României și reprezentanți ai unor companii energetice din țară au efectuat o vizită în Kazahstan, unde au avut întrevederi și cu reprezentanții KazMunayGaz, unul dintre cei mai importanți investitori din România, discutând despre starea actuală a Memorandumului de înțelegere încheiat între KMGI şi Guvernul României.

Această vizită este relevantă deoarece ar putea debloca memorandumul încheiat în 2013 între Grupul Rompetrol și Guvernul României, pentru soluţionarea pe cale amiabilă a diferendului privind conversia obligațiunilor Rompetrol Rafinare, în acţiuni în favoarea statului român.

În prezent, statul român este acționar cu 44,7% în cadrul companiei Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriilor Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, dar și a diviziei de petrochimie de pe platforma Midia. KMG International – deținut integral de compania națională de petrol și gaze din Kazahstan este principalul acționar al companiei, cu o participație de 54,6%.

Înţelegerea prevedea şi constituirea unui fond de investiţii kazah-român (KMG International – 80%, statul român – 20%), cu o valoare estimată de până la aproximativ 1 miliard de dolari. Kazahii urmează să aloce 150 de milioane de dolari acestui fond, dintre care 30 de milioane în contul statului român.

Statul român va păstra o participație de 20% din capitalul social al fondului, pentru o perioadă de minimum 5 ani, perioadă în care nu va avea loc nicio reducere a acesteia prin majorare de capital, vânzare-cumpărare sau prin orice altă metodă.

În ultima perioadă, Ministerul Energiei și KMGI au înregistrat progrese în ceea ce privește implementarea memorandumului, iar primul pas ar fi înființarea unui fond de investiții mixt româno-kazah.

Fondul de investiții româno-kazah are ca obiectiv și dezvoltarea, pe platforma Petromidia, a unei centrale de cogenerare care produce în mod combinat energie electrică şi termică, precum şi extinderea reţelei de distribuție prin investiții de tip greenfield.

Investițiile în cele două proiecte s-ar ridica la aproximativ 220 de milioane de dolari, dezvoltarea lor având capacitatea de a impulsiona economia României, sectorul energetic local, climatul investițional și, bineînţeles, profitabilitatea Rompetrol.

Ideea unei noi unităţi de generare la Midia nu este nouă şi a fost anunțată de oficialii Rompetrol cu ani în urmă, dar ea revine în actualitate ca urmare a deciziei Guvernului de a debloca negocierile pentru constituirea fondului româno-kazah.

Sub umbrela acestui fond de investiții, relațiile economice dintre România și Kazahstan ar putea fi dezvoltate, aspect ce ar putea fi piatra de temelie pentru construcția unui hub energetic în România, la poarta de intrare în Uniunea Europeană.

Acesta va impulsiona sectorul energetic din România, și va spori rolul jucat de România în regiunea Mării Negre și în Uniunea Europeană.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii