Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Afaceri |
|

ROMÂNIA 101: Regiunea decalajelor

Cum arată economia județelor din regiunea de dezvoltare Centru, care cuprinde atât unele dintre cele mai dezvoltate județe din țară, cât și unele dintre cele mai puțin performante din punct de vedere economic.
shutterstock_477799411

Regiunea de dezvoltare Centru poate fi catalogată drept regiunea discrepanțelor. Dacă județe precum Brașov, Sibiu sau Alba ocupă locuri fruntașe la nivel național din perspectiva dezvoltării economice, media regiunii este trasă în jos de celelalte trei județe din regiune (Covasna, Harghita și Mureș).

De altfel, și analistul politic american Robert Kaplan sugera că orașe precum Brașov sau Sibiu nu diferă cu nimic de orașele din Austria, Ungaria sau Cehia, el considerând că de partea aceasta a Carpaților se afla cu adevărat în Europa Centrală. Regiunea Transilvaniei pare să se alinieze Europei Centrale nu doar datorită aerului, stilului arhitectural sau culturii, ci și din perspectiva indicatorilor economici, care se află pe un trend ascendent și care cumulează, în anumite județe, valori peste media națională.

În regiune activează companii multinaționale importante dar și firme de top cu acționariat românesc, însă balanța între firmele deținute de acționari străini și acționari români înclină net în favoarea străinilor. Astfel, în topul celor mai puternice o sută de companii din regiune au reușit să acceadă numai 25 cu acționariat românesc, restul fiind controlate de străini sau de către stat.

Un total de 200.164 de firme sunt înregistrate în regiunea de dezvoltare Sud-Est (care include județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu), potrivit portalului Termene.ro. Interesant este că cele mai importante 10 companii din regiune au avut, la nivelul anului 2017, o cifră de afaceri cumulată de peste 35 de miliarde de lei, reprezentând peste 50% din cifra de afaceri a celor mai importante o sută de firme ce activează în regiune.

La nivelul anului trecut, cea mai mare afacere din regiune a fost Star Assembly, care se menține de câțiva ani buni pe prima treaptă a podiumului celor mai importante companii din regiune după cifra de afaceri. Star Assembly, subsidiara locală a gigantului Daimler, a avut în 2017 o cifră de afaceri de 7,3 miliarde de lei și un profit net de 246 de milioane de lei. De cealaltă parte, cele mai profitabile companii din regiune sunt deținute de statul român. Astfel, Romgaz a obținut un profit de peste 1,8 miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 4,5 miliarde de lei, iar Transgaz a înregistrat un profit net de 582 de milioane de lei. În total, cele două companii controlate de statul român au peste 10.000 de angajați. În schimb, cele mai mari pierderi înregistrate de companiile care s-au clasat în primele 100 după cifra de afaceri este dominat Romcab SA, cu pierderi de peste 224 de milioane de lei în 2017, aceasta fiind urmată de Continental Powertrain, care a înregistrat pierderi de 150 milioane de lei și de Grupul Kronospan.

Brașovul este unul dintre județele cu o performanță economică peste medie, înregistrând în anul 2018 un PIB pe cap de locuitor de peste 10.000 de euro și o rată a șomajului mult sub media națională, de 2,5%. Amplasarea în mijlocul țării și numeroșii vorbitori de limbă germană au atras spre Brașov mai multe companii din domenii tehnice. În plus, în județ funcționează opt parcuri industriale: Parcul Industrial Carfil, Parcul Industrial Feldioara-Halchiu, Parcul Industrial Metrom, Parcul Industrial Zărnești, Parcul Industrial Prejmer, Brașov Industrial Park, Brașov Business Park și Sofimat Logistic Park.

În regiune mai funcționează și patru incubatoare de afaceri, numărul locurilor de muncă existente fiind de peste 250. Ca urmare a acestei orientări, suprafața de spații industriale moderne din Brașov este una dintre cele mai ridicate din țară, de 170.000 de metri pătrați. Cel mai mare business din județul Brașov îl are producătorul de accesorii și componente auto Autoliv România, cu acționariat străin. De cealaltă parte, Bilka este cea mai mare firmă din județ cu acționariat românesc, fiind deținută de Horațiu Țepeș, urmată de Ropharma Logistic (Mihai Miron). O altă oportunitate pentru Brașov este turismul. În anul 2018, au fost înregistraţi peste 1,27 milioane de turişti (82,1% români și 17,9% străini), în creştere cu 14,4%, faţă de anul anterior. De asemenea, zilele de cazare au crescut cu 15,7%, la 2,56 milioane. Însă cea mai mare problemă cu care se confruntă oraşul rămâne lipsa aeroportului, precum și lipsa autostrăzii București-Brașov.

Nici județul Sibiu nu se lasă mai prejos, având un PIB de 19,2 miliarde de lei și o rată a șomajului de doar 2%. Creșterea reală a PIB-ului județului Sibiu la nivelul anului 2017 a fost de 9,1%, peste media națională, iar exporturile județului totalizează 3 miliarde de lei, reprezentând 4,7% din totalul național. Astfel, Sibiul este unul dintre cele mai dezvoltate județe din țară, dezvoltarea acestuia fiind favorizată, în principal de infrastructură, din moment ce Sibiul este traversat de drumul european E68, de drumul european E81 şi coridorul IV Pan–European. În plus, Aeroportul Internațional Sibiu reprezintă un plus pentru județ, care atrage anual sute de mii de turiști. Aceste atuuri au dat un impuls și dezvoltării producției, pentru care autoritățile locale au dezvoltat și două zone industriale, una în estul orașului şi alta în vest. Cu excepția primelor două companii, Romgaz și Transgaz, controlate de statul român, topul celor mai mari businessuri din județ este dominat de cele din automotive, precum Marquardt Schaltsysteme sau Compa.

Datorită amplasării în Vestul României și a zonelor industriale, Alba a atras mai mulți investitori străini pe automotive. Cel mai mare business din județul Alba este Star Assembly, care produce cutii de viteză pentru Daimler, folosite pe automobilele Mercedes. Un alt capitol la care județul Alba se situează peste media națională este cel al PIB-ului pe cap de locuitor, înregistrând în anul 2018 un PIB per capita de peste 10.000 de euro. Salariul mediu net lunar înregistrat în Alba în anul 2018 a fost de 2.390, iar rata șomajului din județ s-a situat la 3,4%.

Pe de altă parte, lipsa investițiilor, generată în principal de infrastructura deficitară din județele Harghita, Covasna sau Mureș, a făcut ca acestea să tragă în jos media indicatorilor economici ai regiunii de dezvoltare Centru. Dacă județe precum Brașov, Sibiu sau Alba, înregistrează de ani de zile creșteri ale indicatorilor economici, nu același lucru se poate spune despre Harghita, unde PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 6.408 euro în anul 2017, cel mai mic din regiune. Harghita ocupă ultimul loc în regiunea analizată și din perspectiva salariului mediu net lunar, locuitorii din acest județ câștigând doar 1.780 de lei. Nici județul Covasna nu stă foarte bine la capitolul salariu mediu net lunar, locuitorii din acest județ înregistrând venituri medii de 1.824 de lei.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii