FacebookTwitterLinkedIn

Este cel care a pus bazele Europharm, prima fabrică de medicamente autorizate private din țară, pe care a vândut-o ulterior către compania britanică GlaxoSmithKline. Ulterior, antreprenorul a creat noi business-uri de la zero, Ropharma fiind cea mai importantă afacere din portofoliul său.

Cea mai recentă investiție o reprezintă noul spital oncologic Sfântul Constantin din Brașov, care a necesitat 23 de milioane de euro, dintre care aproximativ 8 milioane de euro au fost alocate pentru dotarea cu echipamente medicale. Practic, aceasta reprezintă o extindere a capacității primului spital deschis de Mihai Miron, tot în Brașov, în 2011, devenit un reper în sistemul medical privat din România. Numărul tot mai mare al pacienților și nevoile acestora l-au determinat pe Mihai Miron să dubleze capacitatea spitalului și să facă noua investițe. Noul spital se întinde pe 12.400 de metri pătrați, la intrarea în Brașov, pe 3 hectare de pământ.

Spitalul Sfântul Constantin a primit în 2018, The European Hand Hygiene Excellence Award de la World Health Organization și, de asemenea, este prima unitate medicala din România care a făcut prima prelevare de rinichi cu ajutorul unui robot chirurgical, în 2017, robot care a costat 1,8 milioane de euro. Un pacient poate plăti pentru o operație făcută cu ajutorul robotului chirurgical în jur de 11.000-12.000 de euro, cost care este de până la 5 ori mai scăzut decât în alte orașe din Europa. De la înființare și până în 2018, la Spitalul Sfântul Constantin au fost tratați aproximativ 322.500 de pacienți, au avut loc 14.500 de operații, iar aproximativ 288.300 de pacienți au fost tratați în ambulatoriu. În 2018, numărul pacienților tratați în unitatea medicală a ajuns la 11.600, iar Miron estimează o creștere semnificativă a numărului acestora, pe fondul dublării capacității de paturi, până la 155, și a sălilor de operație.

Veniturile spitalului au fost de 11,5 milioane de euro în 2018, în creștere cu peste 12,2% față de 2017, în timp ce profitul a fost de 0,9 mil. euro în 2018.

Noul spital include peste 25 de specializări medicale, printre care chirurgie oncologică, pediatrică, vasculară, generală, plastică, neurochirurgie, gastorenterologie, endocrinologie, cardiologie, chirurgie toracică, ortopedie, urologie etc., urmând ca în vechiul spital să se desfășoare doar consultanțiile în ambulatoriu.

Întoarcerea medicilor români

Omul de afaceri a pariat încă de la înființarea spitalului pe medicii români care se întorc din străinătate și a convins din ce în ce mai mulți să vină să lucreze în România, în cadrul Spitalului Sfântul Constantin.

„La început, toată structura spitalului a fost bazată numai pe medici întorși din străinătate, poate și asta a fost șansa succesului, au venit cu mentalitatea și pregătirea de acolo, au văzut cum te poți organiza și la alt nivel, să fii de folos la maximum confraților pe care îi tratezi. Acum avem un chirurg care se va întoarce din Minneapolis, cu el vom completa echipa de transplant”, a spus Miron, care adaugă că medicii sunt motivați de standardele înalte la care își pot exercita profesia, precum și de remunerații, care sunt la un nivel foarte bun.

Antreprenorul are în plan să investească și în faza a doua și a treia a spitalului, să inaugureze o ramură de chirurgie ultramodernă, unde să se poată facă intervenții ultraperformante, precum și un centru complet pentru bolnavii de cancer.

„Mă aștept la o creștere semnificativă a numărului de pacienți. La nivel de venituri, față de business-ul farmaceutic, spitalul rămâne modest, ne așteptăm să ne apropiem în doi-trei ani de 20 de milioane de euro și de un EBITDA pozitiv. Atunci vom mai avea curajul să mai gândim și proiecte viitoare. Acesta este un proiect sustenabil, nu doar o aventură, cu o proiecție bugetară bine gândită, aprofundată (…)”, a adăugat Miron.

În opinia sa, încă există nevoia de investiții private în sistemul medical românesc.

„Din numeroase studii pe care le-am văzut, pentru că suntem la un nivel foarte scăzut din punctul de vedere al bugetului alocat sănătății, posibilitățile de dezvoltare în acest domeniu sunt, practic, nelimitate. Sunt multe de făcut, iar trendul va fi de dezvoltare a sectorului de servicii medicale private”.

De asemenea, acesta mizează pe dezvoltarea sistemului privat de asigurări de sănătate – crede că românii care vor să aibă siguranța unui tratament medical de calitate își pot face o asigurare privată de sănătate, deductibilă în limita a 400 de euro pe an.

„Cred că acesta este viitorul, pentru cazuri de urgență ești asigurat la CNAS, dar o asigurare privată îți poate da acces în orice clinică bună. Cadru legal există, ar trebui să fie mai bine cunoscute beneficiile asigurării private.”

Ropharma, un business sustenabil

În ceea ce privește veniturile grupului Ropharma, care cuprinde companii cu activități în producția de medicamente, suplimente alimentare și lapte praf (Aesculap Prod, Eurofarmaco Chișinău și Bioef SRL), distribuție (Ropharma Logistic), retail farmaceutic (farmaciile Ropharma), Mihai Miron menționează o creștere, în linie cu creșterea pieței farmaceutice locale. Pentru anul acesta, el estimează o majorare a afacerilor de 8-9%, mai mică însă decât cea înregistrată anul trecut, de 19% – în 2018, grupul a înregistrat venituri totale de 641 milioane de lei. Ropharma și-a întărit divizia de logistică și distribuția de medicamente cu acoperire națională, anul trecut deschizând două noi depozite, la Craiova și Timișoara, în urma unei investiții de 4 milioane de euro. Mihai Miron spune că acum se concentrează pe producția și lansarea unor noi produse, în fabricile de la Târgu Mureș și Chișinău, în timp ce Ropharma a ajuns la un număr de 145 de farmacii la nivel național.

„Piața farmaceutică are dinamica ei și merge pe o traiectorie pozitivă, studiile arată că în următorii 10 ani se va vedea o creștere anuală de cel puțin 7-8% la consumul de medicamente, OTC-uri (medicamente fără prescripție medicală – n.red.) și suplimente alimentare, pentru că decalajul dintre România și celelalte țări europene este încă destul de mare, românii consumă de trei ori mai puține medicamente decât țările vest europene. Este un domeniu de investit.” La nivel local, el estimează o valoare de 14-15 miliarde de dolari a pieței de medicamente, până în 2030.

Ce și-a propus Mihai Miron până la finalul acestui an? „Să intrăm pe deplin în funcțiune cu spitalul, să mai facem câteva achiziții de farmacii, să mai lansăm produse proprii noi, să organizăm un congres internațional de urologie la Brașov. (…) Poate lansăm un centru de training în pregătire de chirurgie robotică, nu există în România un asemenea centru”, conchide antreprenorul român, care adaugă că este optimist cu privire la perspectivele oferite de piața din România.