Sunt cinci medalii şi cinci oameni, noi ne-am propus ca fiecare să ia câte una, şi, am cam reuşit acest lucru până acum”, spune profesoara Delia Davidescu cea care, împreună cu profesorul Adrian Dafinei, coordonează lotul olimpic de fizică. La fel ca cei din lotul de fizică, mai sunt alți câțiva zeci de elevi reprezentând România care se bat, cot la cot, cu statele cu tradiție în astfel de competiții internaționale. Și, într-adevăr, rezultatele au vorbit de la sine. La sfârşitul lunii iulie, la Olimpiada Internaţională de Fizică de la Copenhaga, elevii români au obţinut cinci medalii: două de aur şi trei de argint, făcând astfel ca România să se claseze pe primul loc în Europa şi pe locul al cincilea la nivel mondial. Situaţia este similară şi pentru alte discipline cum ar fi matematica, informatica, chimia și chiar biologia, dacă se iau în calcul numai performanțele din acest an. La informatică, au fost obţinute două medalii de aur, una de argint şi una de bronz, iar la matematică, elevii români au cucerit trei medalii de argint şi trei de bronz. De asemenea, trei medalii de argint şi una de bronz au intrat în palmaresul elevilor români care au mers la Olimpiada Internaţională de Chimie, iar la biologie, au fost aduse acasă alte trei medalii de bronz. Recent, a fost anunţat şi faptul că România va găzdui, în anul 2018, pentru a şasea oară, Olimpiada Internaţională de Matematică, aceasta ţinându-se ultima dată la Bucureşti, în 1999.
În fiecare an, câțiva elevi români bat record după record şi reuşesc să se claseze pe podiumul competiţiilor internaţionale la cele mai diverse materii, în ciuda dificultăţilor care cu care se confruntă sistemul educațional autohton. Ei sunt cei pe care, de multe ori, nu îi așteaptă nimeni la aeroport, deși se întorc cu tolba plină de medalii, și care merg an de an la confruntările internaționale. Înainte de a pleca la competiţia internaţională, am avut ocazia să intrăm în universul olimpicilor la ştiinţele exacte – matematică, informatică şi fizică – şi să vedem ceea ce îi motivează şi cum reuşesc ei să se pregătească astfel încât, în ciuda unui sistem care, de cele mai multe ori, nu îi susţine, să aibă rezultate de excepţie.
Vezi aici mai multe poveşti despre tineri români excepționali în numărul special al revistei Forbes, Back To School.
În acest club select, puține sunt liceele-pepiniere care dau olimpici. De pildă, lotul de fizică este de la Liceul Internațional de Informatică, la fel și cel de matematică, cu o singură excepție. Profesorii coordonatori au și o explicație pentru acest lucru: un astfel de liceu pune accentul pe excelență, urmărește evoluția copiilor încă din clasa a șasea și încearcă să îi convingă să studieze în instituția lor. Situația stă puțin diferit în ceea ce privește lotul de informatică, din care numai un elev provine de la ICHB din București, restul fiind din alte mari orașe ale țării.
Rețeta succesului stă într-o pregătire temeinică, iar aceasta ia forme diferite în funcție de domeniu: la fizică, de pildă, o problemă poate fi întoarsă pe toate fețele chiar și opt ore pe zi, în timp ce, la informatică, site-urile de pregătire dar și prezența foștilor olimpici în loturile de pregătire s-au dovedit a fi foarte utile. Și pentru că un elev olimpic nu poate fi descoperit ca prin minune în clasa a XII-a, parcursul fiecăruia trebuie ghidat și urmărit chiar de la primul contact cu școala. În acest context, printre factorii foarte importanţi care pot stimula parcursul spre excelenţă al unui copil este, în primul rând, familia. Profesorul Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic de matematică, spune că lor le revine datoria de a-i descoperi şi de a-i încuraja să studieze, în ciuda lipsurilor materiale. „Familia este foarte importantă. Nu trebuie să fie una de intelectuali, ci una sănătoasă care să descopere talentele copiilor și să facă efortul de a-i ajuta. Am exemplul Mădălinei Persu care acum a terminat doctoratul la Harvard și provine dintr-o familie modestă din Drăgășani, dar sunt oameni foarte curați sfletește și intelectual”, mai spune profesorul Gologan. Apoi, în opinia sa, învăţătorul trebuie să aibă, la rândul său, grijă să îi vadă aptitudinile şi să i le cultive și, cel mai important, este modul în care se face trecerea la gimnaziu, unde mulți copii se pierd pentru că nu învață să iubească nici materia și nici nu deprind disciplina studului, atât de necesară pentru obținerea performanței. Iar exemplul oferit de olimpici se poate propaga în întreg sistemul educațional românesc, a fost de părere și Tudor Vlad, președintele Fundației eMag, unul dintre sponsorii loturilor internaționale de matematică, fizică și informatică.
Problemele nu sunt însă străine nici pentru cei din vârful ierarhiei. De pildă, Rareș Buhai, care are 17 ani și este elev în clasa a X-a în Bistrița, multiplu medaliat la Olimpiadele Internaționale de Informatică, spune că a fost „încurcat în pregătire” de către alți profesori care l-au pus să învețe și la materiile lor, neținând cont că excelența ar trebui să fie numai într-un sigur domeniu. Pe de altă parte, Vlad Gavrilă care are 19 ani și care face parte tot din lotul de informatică nu se plânge de recompensele acordate olimpicilor internaționali. Cu toate acestea spune că la nivelul de jos nu există premii sau sunt aproape inexistente. „O medalie sau un trofeu sunt și aici la fel de importante ca în sport”, mai spune el.
Cât despre profesorii coordonatori, ei se interesează de elevi, chiar şi după ce nu mai sunt în grija lor. Cei mai mulţi dintre foștii elevi iau calea universităţilor de prestigiu din străinătate şi nu se mai întorc în România. O mică parte face, totuşi, pasul înapoi către țară. „Au făcut alegeri bune mulţi. Un fost elev a primit un salariu de 400.000 de euro la angajare şi în câtiva ani va ajunge la 800.000. Un alt exemplu este al unui doctorand în ştiinţe politice care lucrează la Pentagon pe problema Asia. Au minţile grozave şi, în concursuri, capătă capacitatea de gândire”, mai spune profesorul Adrian Dafinei.
Indiferent de sacrificiile făcute sau de sincopele din învățământul românesc, elevii români vor continua să aducă medalii României, așezând-o, din acest punct de vedere, pe cele mai înalte trept ale educației la nivel mondial.
