Cautare




, Contributor

Sunt redactor Forbes Romania, coordonator al proiectului Forbes 50 cele mai influente femei din România, scriu despre cariere, educație și servicii medicale.

SmallBusiness |
|

Reţeta succesului în afaceri

Relaţia românilor cu antreprenorii este paradoxală: nu le plac, dar ar vrea să fie în locul lor. Care ar fi soluţia?
Business_Days_2013_06_(6660)+.jpg

Dacă priveşti în sala unde tinerii s-au adunat să asculte miliardari şi manageri români în cadrul Business Days, nu ai spune că românilor nu le plac antreprenorii. Aceasta era concluzia unui studiu recent, care adaugă faptul că ei vor, totuşi, să aibă propria afacere, cu toate că nu prea se pricep să o susţină. Imaginea antreprenorului nu este cea mai bună în România, însă românii se clasează pe primul loc în UE la intenţii antreprenoriale, potrivit datelor oferite de Global Entrepreneurship Monitor. Dorinţa nu pare să fie de ajuns, deoarece mai mult de jumătate din noile firme nu reuşesc să supravieţuiască primilor trei ani. Aşadar antreprenorilor nu le-ar strica o serie de lecţii  de la cei mai experimentaţi.

Unul dintre ingredientele antreprenoriatului este creativitatea, dar şi aici oamenii care au afaceri de succes se contrazic. În dezbaterea despre creativitate şi inovaţie, ideea dominantă este că în afaceri este mai degrabă nevoie de cealaltă latură a creativităţii, inovaţia, care înseamnă punerea în practică a primeia. Bogdan Balaci, CEO Ymens TeamNet, sugerează că numai implicarea poate duce la creativitate. Managerul adaugă că lucrul de echipă este foarte important, „mai ales acolo unde există diversitate, oameni cu profiluri diferite, care îți pun la îndoială ideile”. Marius Ghenea, Business Angel, cunoscut ca fondator Flamingo, îi răspunde imediat, dând exemplul Google şi Apple, că nu e neapărat necesar să inventezi ceva pentru a avea un business fabulos. „Nu cred în idei (în business e chiar prea multă creativitate), ci în inovație”, afirmă el.„Dar ideile sunt bune”, susţine Dorin Pena, Country Manager Cisco România (reţele de comunicaţii): „noi organizăm o dată pe lună o „Innovation Day”, în care se strâng trei-patru idei transformate ulterior în inovație”.

Companiile din tehnologie sunt cel mai adesea asociate cu inovaţia, dar aceasta este o viziune limitată. Creativitate poate însemna şi reinventare, aşa cum sugerează Camelia Şucu, proprietar Class Living şi Piaţa de Gros: „Odată cu criza, inovaţia pe care a trebuit să o aduc în businessul meu a fost importantă. A trebuit să mă reinventez şi eu şi să investesc şi în alte business-uri”. Antreprenoarea are acum afaceri în retailul de mobilă şi servicii de lux în domeniu, precum şi în agricultură şi well-being.

Antreprenoriatul ar putea fi o soluție în țările cu șomaj în creștere, iar cei mai buni profesori de managament ar trebui să fie cei care se mențin de mai mulţi ani în topul Forbes 500. Una dintre cele mai delicate probleme e managementul resursei umane. Sfatul Cameliei Șucu pentru antreprenori şi manageri este să răsplătească implicarea angajaților, în timp ce Florin Talpeș, proprietar Softwin şi Bitdefender,  condamnă cultura pedepsei. Nu doar în cazul angajaților, ci și al propriului insucces. „Nu trebuie să te temi că greșești, eu știu că din 10 decizii pe care le iau, 9 sunt greșite”, spune el. Talpeş consideră că acum, faţă de anii `90, cerinţele sunt mai mari în antreprenoriat: „acum trebuie să faci business în competența ta, nu mai poţi începe, ca în anii 90, de la zero, într-un domeniu în care nu știi nimic”. Dar există întotdeauna posibilitatea asocierii a două competenţe complementare, IT-ul şi antreprenoriatul, de pildă.

Ce se întâmplă când pui un expert elvețian alături de un miliardar român care trăiește în occident? Inevitabil, se contrazic. Florentin Banu, proprietar BanuInvest, şi Mario Brühlmann, autorul cărţii „Cele 10 porunci pentru întreprinzători”, demonstrează că și cultura influențează modul de a face afaceri. Banu, cunoscut mai ales pentru exitul din afacerea napolitanelor Joe,cu care ajunsese la o cotă de piaţă la 65% în momentul vânzării, crede că antreprenorul trebuie să fie egoist. Mai mult, el spune că„cel mai scump credit e asocierea; eu nu m-aș asocia din motive operaționale, eventual doar din motive financiare”. Elveţianul Brühlmann îl contrazice însă:  „în România trebuie cultivată cultura asocierii şi mai ales a negocierii de tip win-win”, care e în avantajul ambilor participanţi, deoarece numai când ambele părți câștigă ceva se poate spune că afacerea e bună.

Pentru Cristian Nacu, partener Entreprise Investors,este evident avantajul pe care îl are noua generaţie care își dorește să intre în antreprenoriat. Ea poate „prezice” viitorul doar uitându-se la ce se întâmplă în occident. „A vedea viitorul de acolo şi a-l aplica aici e un avantaj ştiinţifico-fantastic, iar asta suplineşte lipsa de capital de la începutul unei afaceri”, spune el.

La toate acestea s-ar adăuga încă un ingredient: curajul. Iar acesta nu e posibil decât dacă acceptăm şi eşecul. Aşa cum sugera şi fondatorul Bitdefender, la români „când cineva are un eşec,  îl pedepsim, dar eroarea face parte din învăţare. Oamenii trec de la insucces la succes și numai în mod excepţional se trece de la succes la succes”. 

Aflaţi ce alte articole mai cuprinde ediţia specială "14 pentru 2014"

Citiţi textele integrale în ediţia tipărită a revistei din 20 ianuarie, dar şi în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicaţia de iPad a Forbes România.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii