Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

|
|

Restaurantele câştigă teren

În ultimii doi ani, după depăşirea crizei economice, apetitul românilor pentru a ieşi la restaurant a crescut.
048 core restaurante 1

Prima cercetare de anvergură despre piața de food service, realizată de către Hospitality Culture Institute, arată că aproape jumătate dintre cei care merg la restaurant nu optează pentru oferte, ci preferă să comande „a la carte”.

Valoarea totală anuală a pieţei de mâncare gătită în cinci dintre cele mai mari oraşe din România (Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi şi Braşov) este de 7,24 miliarde de lei, din care peste 67% este reprezentată de Bucureşti cu 4,89 miliarde de lei, potrivit studiului. În provincie se găteşte mai mult decât în Bucureşti şi se comandă mai puţin fast-food pentru că oferta este mai mică decât în Capitală. Consumatorii sunt în principiu mulţumiţi de calitatea restaurantelor.

Studiul Hospitality Culture Institute este un proiect implementat în sistem crowdfunding, la care au participat mai multe branduri importante din industria HoReCa precum grupurile Fratelli, City Grill, KFC, Coca-Cola, hipMenu, KZ Creative, Acvamarin Seafood, Trenta Pizza, Jerry’s Pizza.

Studiul a arătat o creştere a valorii bonului mediu, iar jumătate dintre cei intervievaţi au declarat că ei cheltuie între 30 şi 50 de lei la o ieşire la restaurant şi că, în general, valoarea produselor este considerată ca fiind acceptabilă.

„Cu această sumă suntem cu mult sub ţările occidentale, deci este loc de creștere”, spune Florin Maxim, fondator Hospitality Culture. Au fost intervievaţi consumatori din toate categoriile, de la 18 la 65 de ani, cu venituri lunare de la 1.500 de lei la peste 9.000 de lei. Pe de altă parte, proprietarii restaurantelor vor ca valoarea bonului mediu să crească pentru a putea investi şi inova mai mult. Antreprenorii sunt activi şi cu un pas înaintea consumatorilor. Cei care îndrăznesc să ridice preţul însă dau faliment.

Grupul Fratelli oferă un raport bun calitate-preţ pentru că proprietarii aplică o reţetă de succes în negocierea spaţiilor, a materiilor prime şi a echipamentelor, în motivarea personalului pentru menţinerea unei echipe stabile, potrivit studiului. Eficienţa restaurantelor este dată de modul cum sunt controlate costurile, de respectarea rețetelor și analiza permanentă. Volumul mare obținut de City Grill, de exemplu, este rezultatul unui bun sistem de controlling.

„Românii vor să experimenteze şi acasă ceea ce văd în alte ţări, dar nu sunt dispuși să plătească aceeaşi sumă. În alte ţări bonul mediu este de 50 de euro. La noi este 34 de lei. Când vom fi de acord să plătim ca afară vom mânca ca afară”, spune Florin Maxim.

Din totalul acestei pieţe, aproximativ 46% este reprezentată de segmentul restaurantelor standard, cu mese (sitting). Peste 50% dintre consumatori comandă mâncarea, pe care o servesc lângă tastatură la birou sau acasă pe canapea în fața televizorului. Una dintre concluziile studiului este că nu mâncăm singuri, ci împreună cu prietenii ori familia, nu ne place să gătim, dar vrem ca mâncarea să vină repede, să fie caldă, ieftină şi bună.

Sunt şi restaurante mici spre medii, unde mâncarea este foarte bună şi unde nu găseşti loc dacă nu ai rezervat înainte. Gustul este principala calitate pe care o căutăm la mâncare, preferăm preparatele tradiţionale şi în secundar bucătăria italiană. Oamenii aleg şi în funcţie de proximitate. De aceea, au fost deschise restaurante în toate cartierele.

Studiul mai oferă date despre consistenţa meniurilor şi despre sumele necesare de investit, rezultând astfel costurile operaţionale optime ale restaurantului. Cercetarea relevă o serie de date necesare pentru calcularea costului operaţional al unui restaurant. Multe restaurante au falimentat tocmai pentru că au avut costuri operaționale prea mari. Dacă spaţiul este închiriat, de exemplu, chiria ar trebui să nu depășească 12% din costul total.

Specialiştii se aşteaptă ca piaţa de delivery să o depășescă pe cea de sitting. În România această piață este la început şi depăşeşte deja 50% din total. Se schimbă atât ambalajele, cât şi modul de livrare odată cu intrarea pe piaţă a marilor operatori: Uber Eats, Take Away, Glovo.

„Românii nu doresc să mai gătească. De aceea aleg să meargă la restaurant. Spun că nu mai au nici timp, nici chef. Pentru sănătatea oamenilor şi a familiei este de preferat să şi gătim. Gătitul este ancestral pentru oameni şi nu ar trebui să renunţe la această activitate”, spune Florin Maxim.

„În Occident lucrurile sunt şi mai avansate. Pe Amazon poţi comanda, prin intermediul frigiderului inteligent, legumele pentru ciorbă, pe care le vei găsi la uşă acasă. De asemenea, există robotul inteligent care găteşte în locul omului. E important să avem un echilibru”, spune Florin. În această toamnă, va urma al doilea val al studiului şi vom afla şi care sunt tendințele acestei pieţe.

„Până la 70% din piaţa HoReCa este de vânzare. Dar nimeni nu cumpără, pentru că cei care vând, nu pot demonstra afacerea în proporţie de 100%. Cei care au o afacere vor să vândă şi să plece din ţară, dar nu sunt dispuşi să facă parteneriate strategice. Există aşadar o piaţă foarte mare de vânzători şi o piaţă extrem de mică de cumpărători. Prin crearea unui Hub vrem să aducem la masa cumpărătorilor şi fondurile de investiţii, care au însă reguli foarte clare”, explică Florin Maxim. Fondurile caută afaceri reale, palpabile. Proprietarii de restaurante sunt însă în impas. Nu îşi pot vinde brandul, pentru că nu au suficienţi bani pentru a-i face un raport de evaluare.

„Vrem să învăţăm oamenii de afaceri din HoReCa ce să facă pentru a deveni vandabili fondurilor de investiţii. Apoi vrem să consiliem fondurile de investiţii în evaluarea activelor din HoReCa, să le dăm soluţii de coagulare a acestor mici şi numeroase afaceri din această mare industrie, astfel încât să ajungă la potenţialul pe care îl doresc. Multe fonduri au praguri sub care nu pot să scadă. Nu pot face achiziţii sub 10 milioane de euro. Şi nu există un restaurant în România care să valoreze 10 milioane de euro. O soluţie este cumularea a două sau trei care au acelaşi tipic, care pot fi conduse de aceeaşi echipă de management, care îşi asumă un plan pe cinci sau 10 ani. Astfel devine tentant şi profitabil pentru fondul de investiţii”, mai spune Maxim.

Hospitality Culture Institute vrea să strângă, la nivel de intenţie de cumpărare, suma de 150 de milioane de euro de la fonduri de investiţii şi investitori strategici. După strângerea intenţiilor de cumpărare îi vor întreba pe vânzători despre intenţiile lor de vânzare. După evaluări şi eventuale reorganizări, va urma matchingul dintre vânzători şi cumpărători. Doar astfel, industria HoReCa se va dezvolta. Investind în industrie, ea va genera tot mai mulţi bani şi calitate.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii