Era trecut de miezul nopții când am ajuns în Shenzhen, un oraș din sudul Chinei, situat la graniță cu Hong Kong, dar umiditatea care făcea ca aerul să fie irespirabil mi-a dat impresia, pentru o secundă, că mă aflam în mijlocul zilei, în bătaia unui soare arzător. Deși clima greu de suportat pentru un european a fost primul contact pe care l-am avut cu mediul exterior din China, nu am putut ignora semnalele, vizibile încă din aeroport, care arătau că Shenzhen-ul este un exemplu reprezentativ al hărniciei caracteristice poporului chinez, care a construit, practic, orașul, de la zero. În urmă cu doar patru decenii, acesta era doar un sat de pescari, în prezent, ajungând la o populație de 12,5 milioane de locuitori, cu doar 7 milioane de locuitori mai puțin decât avea România, în 2017. În ciuda mărimii sale, infrastructura impecabilă a orașului face posibilă străbaterea acestuia dintr-un punct în altul în decurs de o oră, iar transportul în comun este electric.
Orașul a atras investiții și, treptat, a devenit un centru de business important pentru China, găzduind sediile multor companii importante pentru economia țării. În ciuda vechimii nu foarte mari, Shenzhen are numeroase atracții turistice reprezentative pentru poporul chinez, printre care Popular Cultural Village, un loc unde sunt replicate părți din istoria poporului, precum și Window of the World, care reproduce, la scară mică, peste 130 de obiective turistice din întreaga lume.
De asemenea, orașul este un hub important de inovație, în contextul în care multe companii mari, dar și numeroase start-up-uri din domeniul tehnologiei sunt prezente acolo, fiind supranumit de presa occidentală „Silicon Valley al Chinei”.
Shenzhen găzduiește și sediul gigantului chinez Huawei, pe care l-am vizitat în cadrul celei de-a cincea ediții a programului Huawei Seeds for the Future, implementat în parteneriat cu Guvernul Român, prin Ministerul Educației Naționale și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și sprijinit de cele mai mari universități tehnice din țară. Programul oferă studenților români înscriși la facultățile cu profil tehnic și nu numai, posibilitatea de a urma un stagiu de specializare la sediul central al companiei Huawei din Shenzen, pe durata căruia își însușesc atât noțiuni teoretice, cât și practice, având parte și de o experiență culturală pe continentul asiatic.
Astfel, între 31 august și 15 septembrie 2018, zece studenți români au fost trimiși de Huawei România în China, pentru a participa, timp de o săptămână, în Beijing, la cursuri intensive de limbă și cultură chineză și pentru a vizita obiectivele turistice și istorice ale orașului. În cea de-a doua săptămână a experienței lor, aceștia s-au mutat la Shenzhen, în campusul Huawei Academy, parte din sediul central al Huawei, unde au avut acces la tehnologiile din laboratoarele Huawei, printre care cloud computing și 5G, iar specialiștii companiei le-au oferit sfaturi și consultanță. Nu aș greși dacă aș numi sediul companiei un mini-oraș în sine, cu semafoare, numeroase străzi și vegetație, și nu în ultimul rând, cu mai multe clădiri moderne în care își desfășoară activitatea cei peste 45.000 de angajați din cei 180.000 pe care îi are Huawei la nivel global. Pe lângă clădirile de birouri, în campusul Huawei se regăsesc mai multe restaurante și cafenele, dar și spații verzi care îi ajută pe angajați să se relaxeze și astfel, să fie mai productivi. Aceștia au la dispoziție, de asemenea, în campus, locuințe unde se pot muta cu familia, pe care le pot închiria la prețuri mai accesibile față de cele din oraș, unde chiriile sunt destul de mari.
În plus, în vara acestui an, Huawei și-a relocat angajații care lucrează în research&development (cercetare și dezvoltare) într-un campus nou în Dongguan, un oraș care se învecinează cu Shenzhen. Acesta se desfășoară pe o suprafață de 1,2 milioane de metri pătrați și are o capacitate de 25.000 de angajați, fiind mai mare decât cel din Shenzhen. Clădirile de birouri au o arhitectură asemănătoare cu cea a orașelor emblematice ale Europei și sunt legate între ele de un tren. Prin acest demers, Huawei își propune să atragă în Dongguan angajați din toate colțurile lumii, făcându-i să simtă spiritul european. La nivel global, Huawei a avut, anul trecut, venituri de 92,5 miliarde de dolari, iar peste 10% din acestea merg către sectorul de research&development.
Potențialul românesc
Huawei Seeds for the Future este cel mai mare program de CSR desfășurat de gigantul chinez la nivel global, începând cu 2008, care își propune să formeze profesioniști în domeniul IT&C.
Cum ajung studenții români să fie selectați în acest program? Inițial, Huawei organizează un stagiu de internship pentru mai mulți studenți, iar doritorii depun proiecte pentru a fi incluși în Seeds for The Future, pe diferite teme din domeniul tehnologiei. Astfel, cele mai bune 10 proiecte sunt selectate, iar studenții respectivi merg în China.
„Scopul programului este de a crea un «talent pool» pentru Huawei (…). Pentru noi, să vedem că studenții contribuie la sectorul tech înseamnă că pot lucra pentru Huawei în viitor, sau pentru clienții Huawei”, a spus Holy Ranaivozanany, Head of Corporate Social Responsibility în cadrul Huawei într-o discuție cu Forbes. Mai mult, ea susține că unii dintre studenții care au luat parte la acest program au ales chiar să devină antreprenori în țările lor.
„Contează pentru noi să lucrăm cu universitățile, pentru că nu doar Huawei selectează studenți, este important să avem un proces pentru a sprijini acest gen de experiență, nu este doar un program de internship sau de training. Vedem cum acesta influențează studenții, pentru că li se îmbunătățește angajabilitatea în viitor, pentru că știm că atunci când vor merge și când vor aplica pentru job-uri trebuie să se diferențieze de ceilalți. Programul este ceva în plus pentru studenți, pentru ca ei să se promoveze”, a adăugat Holy Ranaivozanany, cea care a creat Seeds for The Future.
Acest program îi ajută, practic, pe studenți, să acumuleze, pe lângă cunoștințe tehnice, și abilități „soft”, cum ar fi lucrul în echipă, abilități de comunicare și adaptare etc., din ce în ce mai căutate de angajatori, mai ales în domeniile tehnice.
„Îi ajutăm pe studenți să contribuie la industria IT&C, unii chiar devin antreprenori (…). E un mix de profile, de personalități. Cum am spus, nu e vorba doar despre a veni în China, sau la Huawei, este și o experiență la nivel personal pentru studenți, să cunoască alte culturi. Chiar dacă pentru o perioadă scurtă de timp, este important să fie expuși la un mediu global de muncă”, a mai spus Holy Ranaivozanany. Anul acesta, alături de România, s-au mai aflat în China studenți din Irak și Austria, iar până acum programul a fost desfășurat de Huawei în peste 100 de țări din lume.
Studenții cred, de asemenea, că această experiență este o oportunitate atât profesională, cât și personală pentru ei, iar trei dintre cei 10 care au participat anul acesta la Seeds for The Future au fost angajați în cadrul Huawei. Subsidiara locală a companiei din China găzduiește 2.200 de angajați, număr care s-a dublat, în ultimii cinci ani, în condițiile în care România este cel mai important centru al Huawei din Europa.
Deși programul este inițiat de mediul privat, în urma acestuia beneficiază toți actorii implicați, de la universități, companii, și autorități, este de părere Holy Ranaivozanany, care adaugă că studenții români sunt foarte deschiși și motivați să învețe lucruri noi.
„Sectorul IT crește la nivel global, ceea ce este o oportunitate pentru toți. Este încă nevoie de noi skill-uri, deoarece piețele se schimbă, tehnologiile se schimbă, și de aceea programe ca Seeds for The Future care au același scop sunt importante, deoarece viitorii studenți trebuie să fie pregătiți să intre pe piața muncii. Ei acumulează cunoștințe în cadrul studiilor universitare, dar nu este suficient, au nevoie de experiență, de contact cu lumea reală. Aici nu este vorba doar despre a avea cunoștințe tehnice, ci de a ști cum să te comporți cu ceilalți, cum să interacționezi, cum să te exprimi, sunt skill-uri soft pe care trebuie să le dezvolte mai mult”, a adăugat ea.
Gigantul chinez reușește, prin acest program de CSR, pe de o parte, să își arate deschiderea față de alte țări și nivelul înalt la care face tehnologie în China, și pe de altă parte, să își crească brandul de angajator.
După experiența trăită pe continentul asiatic și după o zi și jumătate petrecută pe drum, am inspirat adânc răcoarea resimțită încă de când am aterizat la București. Tocmai ce plouase.
Pariul pe segmentul premium
Chinezii de la Huawei au un portofoliu extins de business-uri și sunt activi în toate ramurile. În luna octombrie a acestui an, Huawei Consumer, divizia companiei care produce smartphone-uri, PC-uri, tablete, gadgeturi portabile, produse de rețelistică și servicii de stocare tip cloud, a lansat seria de smartphone‑uri Huawei Mate 20, alcătuită din Huawei Mate 20, Huawei Mate 20 Pro și Mate 20X. Tendința chinezilor este de a câștiga o cotă de piață cât mai mare pe segmentul smartphone-urilor premium și continuă să mizeze pe Inteligența Artificială încă de la modelul Huawei P20 Pro. Flagshipul Huawei Mate 20 Pro încorporează cel mai performant procesor cu inteligență artificială de până acum, Kirin 980, un nou sistem de camere Leica cu lentilă ultra wide, cea mai rapidă soluție de încărcare wireless din industrie, dar și încărcarea wireless inversă.
Huawei Mate 20 Pro este și cel mai puternic smartphone creat de Huawei și a fost lansat oficial pe piața din România începând cu luna noiembrie. Pe lângă smartphone-uri, chinezii au lansat și ceas inteligent, Huawei Watch GT, dispozitiv prin care utilizatorii pot să-și monitorizeze activitățile fizice și să primească sfaturi care au la bază cercetări științifice. „Pentru mine prioritatea este ca acest telefon să satisfacă nevoile consumatorilor români. În al doilea rând, vreau ca românii să aibă încredere în Huawei.
Consumatorii își doresc să se poată baza pe acest smartphone în ceea ce privește calitatea, să aibă mai multă tehnologie și funcționalități”, a spus Zachary Jianglinchao, Country Manager Huawei Consumer Business Group România, la momentul lansării telefonului pe piața locală.
După Samsung, Huawei a devenit al doilea cel mai mare furnizor de smartphone‑uri din lume în al doilea trimestru din 2018, devansând americanii de la Apple. Performanța se datorează, în principal, rezultatelor vânzărilor modelului P20 Pro și creșterii la nivelul vânzărilor globale, care s-au majorat cu peste 40% în 2018.
„Românii sunt iubitori de brand. Când cumpără, folosesc inteligența emoțională, cumpără cu inima, nu cu mintea. Aici e importanța brandului, ei asociază povestea acestuia cu persoana lor, le place să fie văzuți cu un brand puternic. Rolul Huawei este de a seta întotdeauna noi norme în industrie, de a aduce noi tehnologii în piață. Cred că românilor le va plăcea să încerce orice produs Huawei”, a spus Călin Clej, director de marketing în cadrul Huawei Consumer Business Group România.
