Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Lideri |
|

Puterea femeilor

Femeile reprezintă o forță care nu poate fi neglijată în societatea românească. De multe ori, însă, succesele lor sunt trecute cu vederea. Forbes Woman Summit elogiază activitatea unor doamne care au schimbat în bine România.
060 core Woman Summit A

Forbes Woman Summit 2018, desfășurat pe 29 martie, la sala Ronda a Hotelului Intercontinental din București, a fost primul eveniment din România dedicat în exclusivitate femeilor de succes care au reușit, în ultimii ani, să schimbe în bine mediul de afaceri și societatea românească. A fost primul summit care a reunit pe aceeași scenă doamne cu realizări remarcabile în plan profesional și personal și care au împărtășit cu bucurie și emoție o parte din experiențele lor. Aceste personalități apar foarte rar în mass-media din România. Nu este vina lor. Politica editorială a televiziunilor și radiourilor urmărește o altă agendă decât promovarea valorilor. Tocmai de aceea, Forbes Woman Summit 2018 a însemnat un spațiu firesc și competent pentru a se discuta în ce măsură femeile din România se pot manifesta plenar, pot influența societatea și pot crea o lume mai bună.

Summit-ul  s-a dorit a fi atât o sursă de inspirație și sprijin pentru femeile din România, ajutându-le să-și realizeze potențialul și să se autodepășescă, dar și o galerie de modele profesionale și competențe în afaceri, educație, politică și ONG-uri. S-a discutat aplicat pe câteva teme de mare actualitate în societatea românească: leadership, antreprenoriat, sănătate, educație și filantropie. S-au căutat răspunsuri la câteva întrebări: Cum arată noua clasă de inovatori de sex feminin și care sunt provocările cu care se confruntă? Care sunt femeile aflate în vârful ierarhiilor care se preocupă să creeze culturi incluzive, în care talentele pot să prospere? Cum se construiesc echipele extraordinare și ce fac liderii vizionari pentru a valorifica puterea comunităților lor de a promova egalitatea de gen? La dezbaterile summit‑ului au participat peste 100 de reprezentanți feminini ai corpului diplomatic acreditat la București, ai mediului financiar‑bancar, manageri, antreprenori, profesori și jurnaliști.

În deschiderea summit-ului, Raluca Michailov, directorul general al companiei BP Publishing Media, editorul revistei „Forbes România”, a spus: „«Forbes» are la nivel global o politică de sprijinire a femeilor. Aș vrea să vă spun, doamnelor, că veți găsi întotdeauna un partener în noi, «Forbes România», când vine vorba despre doamnele din România”.

 

Drumul este lung până la egalitatea dintre bărbați și femei

Egalitatea de șanse a femeilor cu bărbații în societatea românească, dar și în Uniunea Europeană, a fost tema centrală a alocuțiunii ținută de Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România. „Între doi profesioniști la fel de buni, unul femeie și altul bărbat, în mod natural, promovat este bărbatul. De aceea, am simțit, la nivelul Uniunii Europene, să impunem cote. Noi, femeile, ne-am aștepta ca, în mod natural, să ne fie recunoscute calitățile de lider”, a spus Angela Cristea. Dar subiectul cotelor este controversat. Există o propunere la nivelul Comisiei Europene ca în consiliile de administrație ale firmelor să existe femei în proporție de 40%, până la finalul acestui mandat, dar inițiativa întâmpină o puternică opoziție din partea unor țări. „Este un obiectiv ambițios. Comisia îl va atinge până în 2019 și ne dorim să vedem că acest lucru se întâmplă în administrațiile publice și în mediul de afaceri din statele membre”, a precizat Angela Cristea.

Excelența Sa, Stella Ronner – Grubačić, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România și Republica Moldova, și-a exprimat opinia că trebuie adoptate măsuri legislative care să conducă la egalitate de gen într-o organizație, recunoscând că drumul până la egalitatea dintre femei și bărbați este lung și uneori abrupt. Legislația trebuie să promoveze egalitatea de gen și să combată orice formă de discriminare. „Suntem obligate să creăm notorietate în interiorul și în afara organizației pentru a produce schimbarea. Dacă noi nu facem acest lucru, atunci cine?”, a spus Excelența Sa, Stella Ronner – Grubačić.

La rândul său, Excelența Sa, Tamas Samash, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Statului Israel în România, a spus: „Să fii femeie diplomat este foarte dificil într-o lume a bărbaților. Femeilor le este greu să fie luate în serios.” Într-o regiune în care femeile sunt excluse din viața publică, femeile din Israel sunt prezente, totuși, în viața politică și în economie. „Sunt patru femei ministru, trei femei lider de partid, șefa Curții Supreme din Israel, dar, când mi-am început eu cariera, nu exista o asemenea diversitate”, și-a amintit Excelența Sa.

Tot despre egalitatea de șanse a femeilor în societatea a vorbit și Excelența Sa, Michèle Ramis, Ambasadoarea Franței la București. „În problema egalității dintre femei și bărbați, trebuie să depășim barierele mentale și tabuurile. Cred că putem să trecem de aceste bariere printr-o puternică voință politică, iar președintele Emmanuel Macron a făcut din egalitatea dintre femei și bărbați marea cauză a mandatului său de președinte”, a precizat Excelența Sa, Michèle Ramis. Franța își dorește un progres al egalității de gen în domeniul leadership-ului din lumea economică. Excelența Sa, Michèle Ramis, a invocat faptul că, deși femeile reprezintă cu puțin mai mult de jumătate din populația mondială, contribuția lor la cifrele de creștere economică este net inferioară potențialului pe care-l au. Un studiu ONU, realizat în urmă cu câțiva ani, despre independența economică a femeilor, arată că Produsul Intern Brut ar crește cu 9% în SUA, cu 13% în UE și cu 16,5% in Japonia dacă numărul femeilor remunerate ar fi același cu al bărbaților.

 

Vectorii româniei: femeile, tinerii și antreprenorii

Anca Harasim, directorulul executiv AmCham, a mărturisit că nu a simțit niciodată vreun complex de inferioritate pentru că a lucrat cu bărbații. „N-am avut vreun handicap de genul că trebuie să muncesc mai mult pentru a fi tratată la egalitate cu bărbații. Pentru mine această discriminare nu există”. N-a putut explica cu cât ar fi fost plătit un bărbat pentru joburile pe care ea le-a făcut, dar „nu salariul a fost cel pentru care m-am trezit dimineața pentru a-mi îndeplini atribuțiile”, a precizat Anca Harasim.

Camelia Șucu, antreprenor în serie, a spus: „Noi, din această sală, nu mai credem că lumea de business este a bărbaților, nu o mai etichetăm astfel, pentru că nu mai este așa. Am învățat care sunt calitățile noastre, faptul că suntem lideri și că putem să construim”. Fondatoarea ClassIn consideră că, în prezent, barierele dintre femei și bărbați sunt mai mici decât în trecut, iar femeile s-au obișnuit să aibă o atitudine care să împiedice apariția unor astfel de bariere. „Înainte de anul 2000, încă mai simțeam la negocieri că sunt mai puțin luată în considerare, asta până când începeam negocierile”, și-a amintit Camelia Șucu.

În viziunea Virginiei Oțel, Communication Leader al Garanti Bank, sunt trei vectori importanți de schimbare în România: femeile, tinerii și antreprenorii. „Potențialul României poate fi schimbat, dacă acești vectori sunt atrași”, subliniază Virginia Oțel. Garanti Bank a acordat finanțări de circa 50 de milioane de euro pentru companiile în care femeile sunt acționar sau se află la conducere. Un studiu realizat de Deloitte printre companiile listate la Bursa de Valori București arată că participarea femeilor în Consiliile de Administrație este foarte scăzută (15%). Virginia Oțel le-a dat un sfat tinerelor: „Faceți copii de tinere și vă veți dezvolta odată cu ei. Să nu așteptați prea mult cu cariera profesională pentru a deveni mame”.

Georgiana Pogonaru, cofondator al Veranda Mall și antreprenor cu mare experiență, a povestit că succesul cu prima întreprindere, Romcolor, s-a datorat calității sale de a vedea la ce este bun un om. „Când am început, ideea a fost să lucrăm numai cu oameni foarte tineri. Eu distrugeam statistica pe vârstă, pentru că eram cu 30 de ani mai mare decât ei“, și-a amintit Georgiana Pogonaru. Ea consideră că fetele își asumă riscuri cu mai multă înțelepciune și nu se „aruncă în apă” așa de repede ca băieții. Un alt lucru pe care Georgiana Pogonaru l-a observat la femeile antreprenoare este că acestea nu încep un business de dragul banilor, ci de dragul cuiva. „Eu cred în meritocrație și, dezvoltând un sistem meritocratic, egal pentru femei și bărbați, atunci lucrurile se egalizează”, a punctat Georgiana Pogonaru.

 

Educația, o prioritate națională

Lavinia Rașcă, profesor de strategie și antreprenoriat la ASEBUSS, a spus: „Cel mai rău este faptul că ne discriminăm pe noi înșine în mintea noastră. Acasă și în corporații femeile aud aceleași lucruri. Primul lucru: nu voi fi promovată într-o poziție de top. Al doilea: nu voi face față într-o poziție de top.  Al treilea: nici nu mai candidez într-o poziție de top. Astfel, se ajunge la o atitudine negativă.“

Lavinia Rașcă și-a exprimat opinia potrivit căreia românii s-au obișnuit să aștepte schimbările de la autorități, dar în realitate trebuie ca ei să găsească soluții și, „din vorbă în vorbă, unindu-ne, să schimbăm mentalitatea oamenilor”.

Roxana Șunică, director de marketing, comunicare și corporate affairs al FEPRA, a fost tranșantă în discurs: „Trăim într-o lume murdară. Trebuie să învățăm să nu mai aruncăm deșeurile la întâmplare. Avem nevoie de infrastructuri de colectare și de puncte de colectare. Cu un efort educațional la nivel individual vom reuși să trăim într-un mediu curat”. Anul trecut, FEPRA a gestionat circa 170.000 de tone de deșeuri, reprezentând volumul a 24 de hoteluri Intercontinental, care au fost colectate și reciclate.

Ana Maria Mihăescu, fost manager regional al Diviziei de investiții a Băncii Mondiale, a formulat o definiție a educației: „Educația este ceea ce rămâne, după ce uităm ceea ce am învățat la școală. Ceea ce rămâne după școală în învățământul românesc se situează la un nivel mai mic decât la tinerii din alte țări. Acest fapt este amplificat și de diferența de gen”. Ana Maria Mihăescu a invocat exemplul Irlandei care, imediat după criza economică, a investit în educație și infrastructură, ajungând rapid o țară modernă și dezvoltată. „Îmi doresc să găsim acea minte luminată, femeie sau bărbat, care să facă pentru educația din România ceea ce a făcut și Spiru Haret, care a ajuns un model de educație pentru Elveția”, a declarat fostul manager al Diviziei de investiții a Băncii Mondiale.

Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizației Salvați Copiii, s-a referit la importanța educației în societate. În România, circa 50% dintre copii trăiesc cu riscul de sărăcie și excluziune socială. Peste 30.000 de copii abandonează, anual, învățământul primar și gimnazial. Sunt cifre alarmante. „Suntem într-un cerc vicios, pentru că lipsurile materiale creează sărăcie educațională, iar aceasta din urmă provoacă lipsuri materiale. Astfel, decalajul se transmite de la părinți la copii și generează un fenomen social care afectează întreaga societate”, a atras atenția Gabriela Alexandrescu. Ea a precizat că investiția în educație egală și de calitate pentru toți copiii înseamnă o investiție în viitor și, implicit, câștiguri care se întorc cu dobândă în visteria unei societăți.

 

Viitorul înseamnă inovație  

În cadrul panelului „Driving Process: Reshaping the future”, Andreea Mihai, business owner și moderatorul acestor discuții, a spus că PIB-ul mondial ar fi cu mult mai mare dacă, la nivelul conducerilor companiilor, ar exista echipe mixte, nu neapărat bărbați și femei, ci și membrii de vârste și naționalități diferite. „Această diversitate de sexe, vârste și naționalități ar aduce o bogăție de idei și soluții, care generează foarte mulți bani în business”, a constatat Andreea Mihai.

Sonia Năstase, Country Manager la Nespresso România, s-a referit la programul pe care îl derulează Nepresso prin care ajută femeile să devin agronomi, în condițiile în care compania cumpără cafeaua direct de la fermieri și nu de la intermedieri. S-a constatat că 75% din muncă o făceau femeile, dar aproape 100% din plăți mergeau către bărbați. Prin acest program, Nespresso a reușit ca, în prezent, să ajungă la 30% femei din totalul fermierilor din Etiopia și Kenia cu care colaborează. De asemenea, Sonia Năstase a amintit concursul de cinematografie „Nespresso Talent” din acest an, a cărei temă a fost femeia. Concursul a constat în realizarea unui film în care să fie evidențiată unicitatea oricărei femei, chiar dacă nu este renumită. „S-a creat astfel un cerc frumos în care s-au evidențiat oameni care, poate, n-au avut șansă”, a subliniat Sonia Năstase.

Nina Brătfălean, Marketing Manager la BMW Group România, a precizat faptul că schimbarea mentalităților începe din cadrul unităților și colectivelor mici. Acest statement, aplicat în multinaționale, este un „wow factor”. „Dacă te angajezi voluntar, din proprie inițiativă, să faci ceva, atunci o faci mai cu drag și cu o mai mare energie”, a spus Nina Brătfălean. Ea a povestit că, în urmă cu 12 ani, când a vizitat pentru prima dată o linie de producție pentru BMW, a descoperit că femeile erau în proporție de 20%, „toate erau tinere, frumoase, funky și creative”. Nina Brătfălean a fost uimită de entuziasmul femeilor care lucrau pe linia de asamblare: „Atunci, am putut constata că femeile au un rol important și contribuie la schimbare”.

În cadrul aceluiași panel de discuții, Nicoleta Eftimiu, Country General Manager al Coca-Cola România, a vorbit despre importanța inovației în rândul tinerilor și a precizat că „România este Innovation Lab-ul în companie pentru Sud-Estul Europei”. Echipa Coca-Cola din România este concentrată pe inovație. „Noi avem agilitate și flexibiliate, de la general manager până la agentul de vânzări. Noi facem o campanie într-o lună de zile, spre deosebire de echipele din Elveția și Austria, care au nevoie de șase luni doar ca să anunțe o campanie”, a dezvăluit Nicoleta Eftimiu.

Și Angela Galeța, directorul Fundației Vodafone România, s-a referit la inovație, precizând că „înainte să fim lideri trebuie să fim oameni”. „Noi am avut avantajul de a fi legați de o companie de tehnologie și, fiind atenți la nevoile comunității, ne-am concentrat pe soluții care fac bine. Una dintre soluții este telemedicina”, a spus Angela Galeța. Ea a dat exemplu unui proiect pus la punct de Vodafone prin care rezultatele investigațiilor EKG sunt colectate și transmise la distanță pentru a fi interpretate de cardiolog.

Ada Solomon, fondatorul și managerul casei de producție Hi Film, unul dintre cei mai influenți oameni din cinematografia românească, a vorbit despre efectele revoluției digitale în lumea filmului. Internetul și rețelele de socializare au devenit canale de distribuție pentru producătorii de filme. „Pe rețelele sociale încercăm să construim modele prin care să ajutăm publicul să înțeleagă faptul că un conținut nu este gratuit. Noi credem că totul e gratuit pe internet, dar acesta reprezintă rețeaua noastră de distribuție. Facem un mare efort de educare a publicului pentru că trăim într-o țară în care pirateria este foarte mare”, a declarat Ada Solomon.

 

Pentru o viață interioară mai bună

În cea de-a treia sesiune de discuții, intitulată „Leadership through Well-being”, Delia Iliașa, directorul comercial al Medicover România, a atras atenția asupra faptului că românii își fac foarte rar analizele medicale: „Poate este timpul să nu ne mai uităm la viața noastră în viteză și lucrurile să capete formă având mai multă răbdare.”

Olivia Petre, specialist în comunicare și marketing research al Psyence Group, a lansat o problemă importantă: „Oare câte dintre noi, femeile, și-au luat o zi din viață pentru a face o strategie de business? Dar câte dintre noi și-au luat o zi pentru a-și face strategia de viață, să ne facem un bilanț interior – ce alegeri trebuie să facem în viața de zi cu zi, pentru a le aduce în viitorul nostru și a investi, atât resursele regenerabile, cât și finite?!” .

Ea consideră că social media alimentează niște așteptări nerealiste și „creează o toxicitate interioară între resursele noastre finite și așteptări”.

La rândul său, Alina Stoica, terapeut nutriționist la Nutribalance,  spus că „stresul influențează performanțele noastre, iar performanța vine din farfurie”. Românii sunt campioni la fuga de sine. „Dar atât timp cât nu vom pune accent pe alimentație, nu vom avea o calitate a vieții și nu vom avea ce să transmitem mai departe copiilor noștri”, a conchis Alina Stoica.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii