Co-working spaces sunt cuvinte care au intrat recent în vocabularul tinerilor antreprenori din România şi care tind să prindă din ce în ce mai multe rădăcini şi printre cei care au în minte demararea unor start-up-uri. Huburile reprezintă prin excelenţă o alternativă la clasicele birouri. Într-o atmosferă mult mai destinsă decât cea a unui birou, înconjurat de o mulţime de oameni prietenoşi, aflaţi la început de drum în lumea business-ului, mulţi tineri antreprenori au ales această metodă de lucru foarte populară în afara României, născută în Statele Unite în urmă cu mai bine de 15 ani. Din Bucureşti până la Cluj sau Galaţi, România a descoperit şi ea avantajele co-workingului şi se pare că nevoia de comunitate şi de a crea legături cu oameni care au aceleaşi pasiuni sau nedumeriri, indiferent de fusul orar pe care se află, prinde din ce în ce mai mult teren. Dar nu numai nevoia de a fi într-o comunitate cu oameni care se aseamănă, ci şi posibilitatea de a intra în contact cu diverşi oameni de afaceri – manageri sau antreprenori – de la care cu siguranţă au multe de învăţat şi cu care, altfel, nu ar putea intra în contact.
Dacă definiţia unui hub ar fi locul unde comunitatea se îmbină cu spaţiul de lucru, atunci unul dintre spaţiile care au explorat toate dimensiunile acestui concept este Impact Hub. Nu este primul hub din România, însă este cu siguranţă unul care a evoluat spectaculos. Cu un plan de afaceri bine pus la punct, cu o strategie gândită temeinic, cei trei fondatori, veniţi din domenii diferite, însă complementare, dovedesc, prin succesul hubului, că şi-au făcut bine temele de acasă. Înfiinţat în 2012, Bucharest Hub, recent redenumit Impact Hub, aflat în plin centru al Capitalei, la intersecţia a două bulevarde importante, cu vedere spre cheiul Dâmboviţei şi Piaţa Unirii şi în imediata apropiere a Centrului Vechi, pare să aibă toate atuurile unui business de succes.
Vlad Craioveanu, Oana Păun şi Alexandra Pode se cunoşteau din vremea facultăţii atunci când au făcut parte din aceeaşi organizaţie de studenţi. Cu specializări diferite – Vlad Craioveanu în marketing, Oana Păun în finanţe şi Alexandra Pode în training şi programe de leadership – cei trei s-au hotărât că vor să pornească un proiect de antreprenoriat social împreună. „Ne-am decis să lucrăm undeva mai aproape de intersecţia impact social şi business”, spune Oana Păun. Aşa a luat naştere comunitatea roPot. Au început astfel, treptat, să înţeleagă „sectorul, actorii acestui domeniu, ce gen de iniţiative există în România”, spune Oana Păun. Despre modelul hubului despre care spune că este „numai unul dintre modelele de co-working spaces şi de incubatoare de antreprenori” şi, în particular, despre reţeaua The Hub, cei trei fondatori ştiau tot de la prieteni din vremea studenţiei care „au deschis prin 2009-2010 un Hub în Viena. Ştiam de acest model, ne plăcea idea, dar ne-a luat puţin timp să vedem ce înseamnă, cât de fezabil este în România, cât sunt de pregătiţi antreprenorii cu afaceri în stadii incipiente să vină să lucreze într-un astfel de mediu”, explică Oana Păun.
Iar comunitatea roPot i-a ajutat foarte mult să îşi clarifice toate nedumeririle şi să găsească răspunsurile pentru toate întrebările lor legate posibilitatea de a dezvolta un hub. „Pe măsură ce comunitatea roPot a crescut, a început să devină clară nevoia unui spaţiu în care să se poată întâlni lumea, să fie organizate evenimente care să inspire şi să ajute la dezvoltarea sectorului”, a explicat, la rândul său, Vlad Craioveanu. Când a venit ideea de a lansa hub-ul au putut astfel conta pe opinia comunităţii roPot. Pe scurt, după cum sumarizează Vlad Craioveanu „reuşita perioadei de testare ne-a făcut să decidem să trecem la deschiderea unui adevărat The HUB Bucharest odată cu închirierea etajului al treilea al clădirii din strada Halelor, numărul 5. Amenajarea a durat aproximativ două luni şi din iunie 2012 spaţiul era deja funcţional, iar comunitatea de membri plătitori era de aproximativ 50 de persoane. În octombrie 2012, spaţiul s-a dublat la aproape 600 de metri pătraţi prin extinderea la etajul al doilea al clădirii”. Dacă ar putea să menţioneze ingredientele care fac un hub să aibă succes, de departe, primul pe listă ar fi oamenii. „Să construieşti un hub nu înseamnă numai să găseşti un spaţiu minunat, să îl amenajezi drăguț şi colorat. Înseamnă foarte mult să construieşti o comunitate, cum să atragi, găseşti, identifici, oamenii care să ajungă membrii tăi în comunitate”, explică Oana Păun.
Business-ul se susţine acum atât prin evenimente cât şi prin abonamente. După un an şi jumătate de funcţionare, Oana Păun poate spune că abonamentele reprezintă aproximativ 30-40% din veniturile pe care le realizează, în timp ce evenimentele reprezintă maximum 50-60%, mai greu de cuantificat din cauza sezonalităţii acestora, iar restul 10-15% vin din alte proiecte pe care le dezvoltă ei.
„Anul trecut am început un program de accelerare care se numeşte 60 days challenge – iar provocarea este ca o persoană care are o idee de afaceri sau a pornit deja o afacere să intre în acest program şi cu ajutorul workshopurilor şi unui mentor să lucreze mai aprofundat pentru ideea sa”. În cadrul acestui accelerator, fiecare dintre participanţi îşi prezintă ideea în faţa celorlalţi, lucru care este foarte important pentru validarea business-ului şi totul se încheie cu o sesiune de pitching. „Am avut 23 de participanţi şi acum vrem să îl facem de două ori pe an, ediţia de primăvară şi de toamnă”, mai spune Oana Păun.
Media de vârstă în hub este de peste 30 de ani, cu toate că decorul colorat, atmosfera detaşată şi hainele nonconformiste pe care le poartă majoritatea ocupanţilor pot induce în eroare cu uşurinţă. Abonamentele pornesc de la 15 euro pe lună pentru cei care nu vin să lucreze efectiv în hub, dar pot astfel să se conecteze cu toţi ceilalţi membri ai comunităţii pe platforma online. Celelalte pachete au fost concepute în funcţie de numărul de ore petrecute în spaţiu mergând până la cel nelimitat care este 120 de euro pe lună. Toate abonamentele la hub includ şi participarea la evenimente. De altfel, chiria relativ mică pe care trebuie să o plătească membrii huburilor este unul dintre principalele avantaje care fac diferenţa între spaţiile de co-working şi birourile tradiţionale.
Investiţia în hub s-a ridicat la 150.000 de euro, iar o mică parte din bani i-au adus de acasă, pentru cealaltă parte au apelat la ajutorul băncilor. Mai mult, „în perioada de prelansare, cei interesaţi puteau achiziţiona un abonament pe un an şi puteau să devină astfel membri fondatori, ceea ce s-a şi întâmplat cu un număr de aproximativ 50 de persoane”, explică Vlad Craioveanu. Investiţia ar trebui să fie acoperită în aproximativ patru ani, iar profitul vor să îl reinvestească în alte proiecte care să vină în sprijinul comunităţii, aşa cum şi-au propus de la bun început făcând antreprenoriat social. Hubul fondat de cei trei antreprenori face parte dintr-o reţea internaţională – The Hub, care recent a trecut printr-un rebranding, devenind Impact Hub, drept pentru care şi hubul din Bucureşti şi-a schimbat denumirea. Oana Păun spune că este un mare avantaj să fii membru într-o reţea internaţională, mai ales că aceasta este în aproape 40 de oraşe din întreaga lume şi are peste 7.000 de membri, dintre care 220 sunt în Bucureşti. „Este foarte interesant, cel puţin în zona aceasta de antreprenoriat, să înveţi din experienţele atâtor oraşe”, spune Oana Păun.
În plus, la platforma online Hub Net nu au acces numai membrii Impact Hub din Bucureşti, ei pot, în orice clipă, comunica cu alţi membrii ai comunităţii aflaţi în cele patru colţuri ale lumii. Spaţiul fizic nu a fost închis niciodată, cu excepţia celor două săptămâni de vacanţă în perioada Sărbătorilor de Iarnă, programul de funcţionare este de luni până vineri. Acum testează ideea de a deschide hub-ul şi sâmbăta pentru o jumătate de zi. În luna august au mizat pe inovaţie şi au încercat să „mute” hub-ul în Vama Veche, timp de două săptămâni, unde au vrut să „copieze” atmosfera hub-ului din Capitală. Deocamdată, cei trei antreprenori se concentrează pe stabilizarea modelului lansat, pentru consolidarea comunităţii şi a zonei de conţinut pentru a face comunitatea din ce în ce mai relevantă.
Aflați ce alte articole mai cuprinde ediția specială “România hub-urilor”.
Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.
