Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Macroeconomie |
|

Profesionalism în agricultură

lucian_buzdugan_6200
Agricultura poate fi un motor al economiei. Cu o condiție: să existe voință politicĂ.

Agricultura românească se caracterizează prin lipsă de performanță. Este o idee recunoscută de toată lumea: agricultori, fermieri, politicieni, orășeni, comentatori TV și… țărani. Dar nimeni nu face nimic. Ne-am obișnuit cu această agricultură ineficientă și uitată în „Carul cu boi” al lui Nicolae Grigorescu.

Lucian Buzdugan, CEO la Agricost Insula Mare a Brăilei, susține că, în prezent, agricultura românească se situează la nivelul anilor ’70 din statele puternic dezvoltate. Așadar, o înapoiere de peste 40 de ani.

Argumentele directorului de la Agricost se bazează pe cifre: valoarea producției la hectar (800-900 euro/ha) este de 2 – 2,5 ori mai mică față de cea din UE (1.800 – 2.000 euro/ha); autoconsumul din fermele de subzistență și semisubzistență este de 90 – 92% și respectiv 50 – 52%, față de 10 – 12% în Uniunea Europeană; randamentele agricole medii sunt de 2.750 – 3.000 kg/ha sub jumătate față de cele din țările comunității europene.

La aceste cifre net inferioare pentru România se mai adaugă și faptul că dotarea unui agricultor român este de 25 de ori mai mică față de cea a unuia din UE și lipsa instalațiilor de irigare, acestea fiind distruse imediat după 1989. Încă mai sunt în țară suprafețe arabile necultivate, circa 1 milioan de hectare, cifră care nu este recunoscută oficial, precizează Lucian Buzdugan, dar adaugă faptul că este un lucru bun față de acum câțiva ani, când terenurile necultivate atingea 3 milioane de ha. De asemenea, subvențiile la hectar primite de la UE și de la guvern nu au reușit să împingă agricultura pe treptele performanței și să ridice productivitatea în aceste sector.

Întrebarea vine firesc: agricultura poate să devină un motor al creșterii economice? (Nu este o întrebare de la Radio Erevan!) „Da. Este posibil, dar cu o condiție: schimbarea politicilor de abordare a acestei importante ramuri economice”, răspunde Lucian Buzdugan. Iar prin această schimbare de politici, Buzdugan are în vedere două lucruri: România dispune de mari rezerve de cereale și are printre cele mai bune condiții pedoclimatice pentru agricultura din Uniunea Europeană, (așezare geografică, sol, apă, climă și forță de muncă).

Buzdugan are propuneri concrete și în ceea ce privește înzestrarea agricultorilor cu tractoare și combine, creșterea capacității de transport și depozitare, folosirea îngrășămintelor (azotul bilogic) și păstrarea fertilității solului. Șeful Agricost spune că profiturile obținute de compania sa au fost reinvestite: „Este de ajuns ca într-un singur an să nu faci producție în agricultură și atunci ești falit! Pentru că nicio bancă nu te mai finanțează și nimeni nu este dispus să te înțeleagă.”

El atrage atenția asupra faptului că toate aceste măsuri se pot aplica pe suprafețele mari și că actuala proprietatea agricolă este fărămițată în România. „Totuși, aceste ferme de subzistență (1 – 2 hectare) au salvat România de la un colaps, pentru că populația de la țară a reușit să-și asigure existența în acești ani de criză economică”, precizează Buzdugan.

În viziunea directorului de Agricost, agricultura poate să devină un motor al economiei, pentru că România dispune de toate condițiile pentru practicarea unei agriculturi performante, durabile și sustenabile. Cu o condiție: „Să existe voință politică și mult profesionalism”, adaugă Lucian Buzdugan.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii