Cautare




, Staff

Editor-in-Chief Forbes România

Lideri |
|

Printre antreprenori

Este cel mai discret șef al unei filiale locale Big Four, dar numele lui apare cel mai des când vine vorba despre antreprenoriatul românesc.
054 core Bogdan Ion

Susținerea antreprenoriatului este o chestiune de securitate națională, afirmă cu sinceritate Bogdan Ion, în sala de conferințe a EY România, de la ultimul etaj al celei mai înalte dintre clădirile de birouri care tronează în zona zero a așa-numitului „district de business” al Capitalei, Piața Victoriei.

Potrivit datelor oficiale disponibile, în prezent, jumătate din cifra de afaceri cumulată la nivelul celor aproape jumătate de milion de firme active în România a fost realizată de către multinaționale, în condițiile în care din punct de vedere al numărului de companii ponderea lor nu trece nici măcar de o zecime. În schimb, când vine vorba de alte statistici „de securitate națională”, precum numărul de angajați sau profitabilitatea (și, implicit, impozitul pe profit), valorile cumulate ale companiilor românești sunt aproximativ duble față de multinaționale. Filialele internaționale domină, însă, clasamentele în ceea ce privește cifrele de afaceri, 80% dintre firmele din top 300 fiind companii multinaționale, potrivit consultantului, care avertizează, astfel, asupra rolului strategic pe care ar trebui să îl joace antreprenorii români în dezvoltarea pe termen lung a economiei și, prin extensie, a societății românești.

„Opțiunea EY pentru antreprenoriat este binecunoscută, putem spune că este, practic, în ADN-ul nostru”, afirmă cel care conduce începând din anul 2011 filiala locală a uneia dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din lume, Ernst & Young, unul dintre așa numiții Big 4, devenită în urmă cu aproximativ cinci ani EY în urma unui proces de rebranding la nivel mondial.

De altfel, acronimul EY era folosit informal cu mult timp înainte de rebranding și reprezenta și acronimul uneia dintre cele mai importante competiții susținute la nivel mondial de companie, Entrepreneur of the Year, destinată susținerii și promovării antreprenoriatului.

„Sunt mai mult de 30 de ani de când se organizează. A plecat ca o competiție din SUA, care s-a extins însă ulterior la nivel global. S-a creat între timp o comunitate și este o competiție unică”, afirmă Bogdan Ion. Practic, pe lista premianților se află Michael Dell, fondatorul gigantului Dell Computers (a câștigat competiția în anul 1989), Howard Schultz, CEO și actualul proprietar al Starbucks (în 1991), Jeff Bezos, fondatorul Amazon și cel care deține în prezent titlul de cel mai bogat om din lume (1997) sau Sergey Brin și Larry Page, fondatorii Google (2003) sau Reid Hoffman, creatorul LinkedIn (2011).

„La Monte Carlo, unde are loc finala anuală, sunt circa 1.000 de antreprenori de fiecare dată, probabilitatea de a-i găsi în altă parte pe atât de mulți fiind foarte mică”, afirmă Bogdan Ion, care adaugă că de câțiva ani sunt și români care participă la eveniment, iar delegația românească tinde să fie printre cele mai numeroase în ultima perioadă.

„M-a pasionat ideea de a aduce programul în România și de a extinde serviciile noastre către această categorie. Antreprenorii români au nevoia de a se finanța, de a se proteja de riscuri. L-am lansat într-un moment în care nu exista exuberanță legată de antreprenoriat, așa cum este acum”, rememorează Bogdan Ion decizia de a include, începând cu anul 2014, și România pe harta celei mai cunoscute competiții antreprenoriale organizate la nivel global, care premiază antreprenorii pentru viziunea şi direcţia strategică cu care îşi cresc afacerile, pentru puterea de a inova, integritatea personală şi pentru impactul pozitiv asupra comunităţii.

„Ideea de a promova antreprenorii, cu un juriu independent și o metodologie globală a creat o emulație în jurul antreprenorilor. Am făcut asta, și uitându-mă înapoi, a fost un program de succes”, completează el, făcând referire la cei peste 140 de oameni care au intrat până acum în competiție în România pe cele trei categorii: „Entrepreneur of the Year”, „Emerging Entrepreneur of the Year” și „Social Entrepreneur of the Year”. Dincolo de numele deja cunoscute pe piața românească, precum Mircea Tudor, Hugo Levente Bara sau Cristian Covaciu, printre câștigătorii competiției din România se află oameni de afaceri aflați într-o evoluție fulminantă în ultima perioadă, precum Dan Isai, dezvoltatorul celui mai extins lanț românesc de francize din lume sau Daniel Dines, cel care a transformat start-up-ul UiPath în primul unicorn românesc, după ce a atras o finanțare care evalua compania sa la circa 1,2 miliarde de dolari.

„Pentru România, a fost alegerea mea să mergem către antreprenori. E un element de securitate națională, având în vedere structura economiei”, subliniază o dată în plus  Bogdan Ion. „Este un long-shot, pentru că nu se convertește imediat în servicii pentru compania noastră, dar am făcut-o în ideea de a crea o comunitate. Noi am filtrat candidații, dar dosarele au mers mai departe la juriu, care a ales câștigătorii. Mă bucur că am creat o comunitate în care oamenii se simt bine împreună, dar fac și business împreună. Mulți dintre cei care participă se simt datori să dea înapoi comunității de antreprenori. E o energie pozitivă”, crede Bogdan Ion, ale cărui afirmații sunt validate și de lista tot mai mare a sponsorilor pe care evenimentul îi are an de an. „Am o afinitate cu ideea de antreprenoriat și inovație și mă simt foarte bine lângă antreprenori. Mulți dintre cei pe care îi cunosc nu sunt clienți EY, dar cred că antreprenoriatul contează pentru România”, completează absolventul de cibernetică, ajuns acum la o experiență de peste două decenii în audit, servicii pentru tranzacţii şi servicii de consultanţă. Părerea lui este cu atât mai relevantă cu cât compania a cărei filială locală o conduce este unul dintre liderii globali când vine vorba despre așa numita categorie de antreprenori “high growth” (cu un ritm mare de creștere) și cea a afacerilor de familie.

Discuția ajunge, inevitabil și la Forbes 500, lista anuală pe care o lansăm și care îi include pe antreprenorii români cu afaceri și, implicit, averi cu o valoare de cel puțin jumătate de miliard de lei. Îi spun că tendința pe care am remarcat-o în ultimii ani a vizat reducerea (în unele cazuri dramatică, până la dispariție) a rolului unor oameni altă dată intangibili, pe fondul problemelor cu justiția, familiale sau de altă natură. „Cine va mai veni din urmă”, îl întreb.

„Avem un număr imens de IMM-uri, dar firmele cu cifre de afaceri de 20-30 de milioane de euro sunt foarte puține. Indiferent de rata de conversie către afaceri cu adevărat mari pe care o am avea-o în cazul acestora, numărul lor este foarte mic. Sper că vor fi antreprenori din agribusiness. Sper că vor fi antreprenori din tehnologie. Sper că sunt oameni care acum sunt în străinătate. Sper că vor fi tineri care au studiat în străinătate și au fost expuși la alte tipuri de experiențe decât generația mea, de exemplu. Există capital uman, dar ecosistemul trebuie ajutat”.

De altfel, ideea ecosistemului antreprenorial revine de câteva ori pe parcursul discuției noastre.

„Cred că nu mai suntem în situația de acum 5-6 ani, când la unul dintre barometrele pe care le făceam reieșea o idee potrivit căreia antreprenoriatul avea o conotație negativă. Acum, percepția publicului față de un antreprenor este pozitivă”, completează Bogdan Ion, care consideră că a devenit o chestiune de „trend” sau de „coolness”. „Studenții vor să fie antreprenori și să aibă start-up-uri. Sper să existe însă o reziliență a celor care încearcă să devină antreprenori și sper că și a societății de a accepta ideea de eșec. Principalele calități ale unui antreprenor sunt, în opinia mea, curiozitatea, curajul și abilitatea de a-și asuma riscuri. Trebuie să vezi dacă într-adevăr poți să faci asta.” Face o pauză și revine: „E un lifetime journey. Întrebarea este dacă avem un mediu care să susțină antreprenorii pentru a se crea o nouă generație. Cred că am făcut progrese, dar suntem departe de a avea un ecosistem antreprenorial care să se susțină și să dezvolte singur.”

Șeful EY România face referire apoi la două dintre cele mai apreciate ecosisteme antreprenoriale din punctul de vedere al dezvoltării din ultimele decenii: Israel și Berlin.

„Israelul a susținut antreprenoriatul și au fost niște fonduri de venture capital în care statul și-a asumat, cumva, disporporționat, riscul față de un venture capital obișnuit, ceea ce a stimulat și venirea ulterioară a capitalului tradițional și, astfel, roata pătrată s-a transformat într-o roată rotundă”, detaliază Bogdan Ion, care consideră că este vorba și despre o componentă de lifestyle. „E important să îi lămurim pe tinerii educați din afară că pot face ceva și în România. E important să ai comunități, orașe, în cadrul cărora oamenilor să le placă să trăiască. Sunt concepte care nu sunt făcute doar de către mediul privat. Și municipalitățile, de exemplu, ar putea juca un rol”, spune el și pare că se oprește cu privirea în zare, unde se vede Palatul Victoria, sediul Guvernului.

Profit de ocazie și îi aduc aminte despre rezultatele celui mai recent barometru privind mediul de afaceri românesc, anunțate în luna martie, potrivit cărora 92% dintre oamenii de afaceri care au răspuns sondajului EY nu susțin modelul de creștere economică bazat pe creșterea consumului. În plus, majoritatea semnalelor date de barometrul EY privind așteptările pe următoarele 12 luni exprimă concentrarea preocupărilor pe adaptarea la nesiguranţa mediului fiscal şi economic în general. „Ultimul barometru nu este foarte pozitiv. E vorba de instabilitate, dar este și un element  foarte interesant din punctul meu de vedere. Instabilitatea e un clișeu, dar oamenii au trecut la un alt nivel din punct de vedere al educației și au adresat problema sustenabilității creșterii economice. Eu îl văd ca pe un element pozitiv în ciuda nuanței negative a concluziei”, afirmă Bogdan Ion, care consideră că antreprenorii trebuie lăsați în pace. „Ei se descurcă, nu le trebuie ajutor de stat, ci aș zice că mai degrabă nu trebuie încurcați, decât ajutați în exces. Unde noi vedem riscuri, antreprenorii văd oportunități. În general, ei găsesc soluții. Nu am văzut antreprenori descurajați în ultimii ani de potențialul de business, ci mai degrabă de mediul legislativ și fiscal și de birocrație”, încearcă o concluzie optimistă șeful EY România.

Insist pe una dintre temele aflate tot mai des pe agenda publică: Care este cel mai mare risc pentru economia românească?

„Cred că e vorba despre consecințele lipsei de sustenabilitate a creșterii. După criza de după 2008 au fost categorii de oameni care au suferit teribil ca urmare a ajustărilor care s-au impus. Dincolo de asta, cred că cel mai mare pericol este demotivarea tinerilor de a sta în România, restul riscurilor sunt administrabile într-un fel sau altul.”

Apoi, după o nouă pauză, revine: „Mai este o problemă greu de administrat, cea demografică. Am lansat o carte cu ocazia aniversării a 25 de ani de prezență EY în România. Primul articol era scris de profesorul Vasile Ghețău (directorul Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici” din cadrul Academiei Române – n. red.) și afirma că trebuie să facem studii pentru a vedea unde trebuie intervenit, iar concluzia era că efectele măsurilor se văd pe termen lung. Aș zice, că dintr-o anumită perspectivă, este deja prea târziu și dacă am interveni acum, dar asta nu înseamnă că nu mai e nimic de făcut. Românii care trăiesc în străinătate trebuie să aibă și o motivație dincolo de cea financiară pentru a reveni în România, o Românie pozitivă și cu perspective. Deci trebuie să existe și altceva care să-i atragă aici.”

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii