În 2017, Librarie.net a înregistrat creșteri ale vânzărilor de până la 10% –15% pentru domeniile învățământ-educație, cărți pentru copii, beletristică și istorie. În schimb, s-au semnalat scăderi de circa 20% la cărțile de specialitate (psihologie, limbi străine, afaceri, știință și tehnică).
„Per total, cifra de afaceri s-a menținut, dar rata de profitabilitate suferă în continuare foarte mult din cauza marjelor de profit cu care operăm”, declară Anton Chiazna, directorul general al Librarie.net. Creșterea vânzărilor pentru cărțile de copii și tineret arată că părinții încep din ce în ce mai mult sa pună accentul pe educația copiilor și să investească în cărți.
CELE MAI VÂNDUTE CĂRȚI ALE ANULUI 2017
Cea mai mare problemă a pieței editoriale din România este absența unor legi de protecție a prețului cărții, așa cum există în Franța și Germania. În decursul ultimilor ani, au avut loc dezbateri pe această temă, dar nu s-a întâmplat nimic concret.
„Marjele de profit rămân în continuare destul de mici, iar bătălia discounturilor din online afectează întreaga piață a cărții. Micii librari se află în situația de a lupta pentru supraviețuire”, subliniază Anton Chiazna.
Nu se poate stabili o legătură directă între politicile guvernamentale referitoare la creșterile salariale ale bugetarilor și vânzarea de carte. „Atâta timp cât nivelul de trai este cel care este, nu putem spera la minuni peste noapte. Creșterea veniturilor este clar o amăgire, având în vedere nivelul inflației și creșterea ratelor de referință ale dobânzilor”, punctează Chiazna.
Volumul „Povestiri istorice pentru copii și școlari”, de Dumitru Almaș, a înregistrat cele mai mari vânzări la categoria „autori români”, pe portalul Librarie.net, cu 1.300 de exemplare vândute. În fruntea topului autorilor străini s-a plasat „Hoțul de cărți” de Markus Zusak, cu 2.000 de exemplare vândute în 2017.
Anton Chiazna, directorul general al Librarie.net: „Ar trebui să existe o politica masivă a statului de a încuraja lectura în primii ani de școală, mai ales în mediul rural.”
