Cautare




, Contributor

Agricultură |
|

Potențial de zeci de miliarde

Interesul mediului de afaceri şi al fermierilor pentru domeniul agricol este tot mai mare în ultima perioadă.
1. DSC_3159_1

Anul trecut, valoarea adăugată brută generată de agricultură, silvicultură și pescuit, unul dintre motoarele economiei românești, a scăzut comparativ cu anul 2014. Potențialul rămâne, însă, ridicat, potrivit participanților la conferința Forbes Agriculture, organizată de Forbes România.

În perioada 2007 – 2014 au intrat în agricultura românească circa 12 miliarde de euro, iar gradul de absorbție al plăților efectuate din Fondul de Garantare pentru Agricultură a fost de 96%, potrivit lui Florin Marius Faur, director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Interesul mediului de afaceri şi al fermierilor pentru domeniul agricol este cu atât mai crescut cu cât pentru exercițiul 2014-2020 autoritățile europene au alocat României o sumă de 8,13 miliarde de euro, la care se adaugă contribuția națională de 1,34 miliarde de euro.

Programul Național de Dezvoltare Rurală a avut alocat, în sesiunea din 2015, un buget total de  1.558,3 milioane de euro, potrivit Andreei Agrigoroaei, directoare în cadrul Direcției Generale pentru Dezvoltare Rurală din Ministerul Agriculturii. Din întreaga sumă, pentru măsura 4 privind „Investițiile în active fizice” au fost alocate 621 de milioane de euro, pentru măsura 6 cu privire la „ Dezvoltarea fermei și a afacerii” au mers 285 de milioane de euro, pentru măsura 7 „Servicii de bază și reînoirea satelor în zone rurale”, 649 milioane de euro, iar pentru măsura 19 „Dezvoltarea locală a LEADER”,  bugetul alocat a fost de 2,4 milioane de euro.

Schema de ajutor de stat  este mereu avizată la Consiliul Concurenţei. Schemele de ajutor de stat au un proces mai îndelungat, mai ales aceasta, pentru că ele trebuie încărcate într-un sistem anume şi trebuie să ajungă la Comisia Europeană”, a declarat Andreea Agrigoroaei.

De asemenea, un alt subiect de interes a fost reprezentat de problemele cu care se confruntă tinerii fermieri la începutul carierei lor agricole și a creditării prin fonduri europene din România. Mihai Vișu-Iliescu, președintele Asociației Tânărul Fermier, este de părere că sprijinirea tinerilor fermieri este esențială în promovarea satului românesc și a producătorilor autohtoni. În discursul său a amintit de o intenție a ministrului Achim Irimescu, prin care acesta spunea că dorește ca până la sfârșitul anului să creeze un fond de creditare cu bani europeni în valoare de 92 milioane de euro, prin care să se realizeze un proces de licitație cu aproximativ cinci bănci.

„Aș dori ca la acea licitație, în caietul de sarcini să existe un paragraf special și pentru această categorie socială de care avem foarte multă nevoie în mediul rural: tinerii. Fiind la început, aceștia nu au, în majoritatea cazurilor, case. Stau cu părinții, cu socrii, iar aceștia sunt mai reticenți în a folosi proprietățile lor pentru a garanta credite la bănci. Dacă tot ne vin atâția bani europeni pentru un asemenea fond de creditare, să încercăm ca o parte din ei să meargă spre dezvoltarea unei generații care la rândul ei să creeze o bunăstare în mediul rural, în condițiile în care tinerii fermieri din celelalte țări europene primesc 70.000 de euro prin programul Tinerii Fermieri”, a evidențiat președintele Asociației Tânărul Fermier.

O altă problemă cu care se confruntă fermierii și care a fost discutată în cadrul conferinței Forbes Agriculture vizează creditele bancare obținute de fermierii români, care au ca destinație, în majoritatea cazurilor, capitalul de lucru și mai puțin investițiile pentru dezvoltarea fermelor. Creditarea băncilor este redusă în agricultură, aceasta vizând numai fermele cu peste 100 de hectare, adică 2% din numărul total de fermieri. Alexandru Coita, director de strategie la Bursa Română de Mărfuri și Managing Partner la firma de consultanță Ganes, a atras atenția asupra necesității existenței unor unor programe guvernamentale de garantare a creditelor pentru fermieri, pentru că schema garantării  certificatelor de depozit este „nefuncțională“. „Subvenția la hectar în România este de aproximativ 50% din media Europei de Vest”, a declarat Alexandru Coita.

În ceea ce privește ponderea produselor autohtone la rafturi, în România lucrurile stau diferit decât în restul Europei. Dacă în multe țări din Europa, supermarket-urile își promovează produsele locale, în România produsele importate ocupă multe dintre rafturile din magazin, iar cele românești au câteva „colțuri” amenajate, aceasta fiind o altă problemă cu care se confruntă agricultura românească. Emil Florian Dumitru, președintele PRO AGRO este de părere că românii preferă produse autohtone, pentru că sunt naționaliști, însă fermierii români au o deficiență în privința capacității de asociere.

Reprezentanții retailerului german Kaufland s-au arătat deschiși să încheie parteneriate pe termen lung cu producătorii locali care reușesc să ofere produse tot timpul sezonului, sau tot timpul anului, în cantitatea pe care piața o cere, întrucât „este importantă asigurarea continuității stocului de marfă și a prezenței produsului la raft”, după cum a afirmat Valer Hancaș, manager corporate affairs & communication Kaufland România.

Aceste probleme sunt cauzate de faptul că zona rurală din România a fost lăsată în degringoladă, deși „populația ocupată din mediul rural este de 47%”, după cum a susținut Gheorghe Vlad, președintele Confederației Asociațiilor Țărănești din România (CATAR). De asemenea, acesta atrage atenția asupra faptului că românii sunt obișnuiți să cumpere produse după aspect și etichetă, dând mai puțină atenție locului de proveniență al lor. Astfel, o mare parte dintre produsele de pe rafturi sunt provenite din alte țări. Chiar și așa, „fondurile alocate Programului Național de Dezvoltare Rurală au fost absorbite în proporție de 90%”, a precizat Marius Cristian Toth, director general adjunct al Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rural 8 București.

Agricultura are, de asemenea, și segmente în care s-au înregistrat creșteri de-a lungul anilor. Unul dintre acestea, cu o creștere semnificativă în ultima perioadă a fost reprezentat de agricultura ecologică, suprafețele cultivate în acest sistem crescând de la 17.388 de hectare în anul 2000, la 289.000 de hectare în 2014. În domeniul agriculturii ecologice  își desfășoară activitatea circa 14.470 de operatori economici față de 1.834 câți existau în 2007.

Agricultura ecologică a fost recunoscută în România abia în anul 2000”, a declarat Ion Toncea,  președintele Asociației Române pentru Agricultură Durabilă (A.R.A.D).

Evenimentul Forbes Agriculture a fost organizat cu susținerea BMW Group, ca partener principal, Kaufland și Carrefour România, ca parteneri Gold și Agricola, ca partener silver.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii