FacebookTwitterLinkedIn

Pe bursă, istoricul nu este deloc cel mai bun ghid pentru un investitor, dar din acesta se pot obține concluzii importante.

La nivelul anului 2016, sectorul utilități a avut cea mai ridicată capitalizare bursieră medie, arată un studiu realizat de PwC. „Cea mai mare valoare PER (n. red. – price earnings ratio, formula folosită, de obicei, este capitalizare/profit net) a fost înregistrată de sectorul de servicii financiare, iar cea mai redusă de industrie”, se subliniază în studiul PwC. Pentru această analiză, s-au luat în calcul doar cele 74 de companii românești listate pe BVB (din cele 86), care reprezentau jumătate din capitalizarea Bursei de Valori București (totalul era de 33 de miliarde de lei) și care provin din șase sectoare – producția de materiale, bunurile de consum, energia, serviciile financiare, industria și utilitățile. Capitalizarea bursieră a companiilor analizate varia între 0,01 și 14,8 miliarde de lei, cu o valoare mediană de 67,8 milioane de lei, iar marja profitului net se situa între 2% și 16%, cu o valoare mediană de 7%.

Ileana Guțu, Senior Manager al Evaluare și Studii Economice din cadrul PwC România, a evidențiat că, potrivit studiului făcut de companie, multiplii de pe piața de capital se corelează cel mai bine nu cu avansul Produsului Intern Brut, însă cu acela al producției industriale. În ultimii zece ani, multiplii companiilor energetice au fost cel mai puțin afectați de evoluția producției industriale, în timp ce sectorul bunurilor de consum și cel al producției de materiale prezintă nivelul cel mai ridicat de corelație cu acest indicator macroeconomic, respectiv au fost cele mai afectate de ciclul economic.

Pe plus

Numărul cumulat al conturilor de clienți activi pe BVB, la finalul primului semestru al anului 2017, a fost de 15.549 (un investitor poate avea simultan conturi deschise la mai mulți intermediari), arată datele BVB.

În primul semestru al anului 2017, toți indicii BVB au avut evoluții pozitive. Reprezentanții Departamentului de Analiză al Băncii Transilvania susțin că, din iunie, când piața locală înregistra un avans de nu mai puțin de 25% față de începutul anului, până la finele lunii noiembrie, au fost episoade corective pe Bursă, care au şters semnificativ din punctele câştigate până atunci de indicele BET. „Credem că acest comportament a fost generat, pe de o parte, de randamentele atrăgătoare, care au sporit tentația marcării de profituri, odată cu intrarea în sezonul concediilor, iar, pe de altă parte, de percepția unui risc politic în creştere, după ce, la finele lunii iulie, au fost demarate discuțiile despre pensia privată obligatorie, iar ulterior au fost puse pe masă proiectele de modificare a Codului fiscal şi a legilor justiției. Pe lângă acestea, spectrul creşterii inflației, al costului finanțării şi deprecierea monedei naționale, pe fondul deteriorării balanței comerciale, au adus tot atâtea motive de îngrijorare pentru investitori şi au încurajat mai degrabă o atitudine pasivă, precaută”, au detaliat reprezentanții BT. Rata anuală a inflației a ajuns la 2,6%, în octombrie 2017, față de 0,1%, în ianuarie, respectiv la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, iar prognoza BNR pentru începutul anului 2018 este de 4%. Cursul de schimb leu/euro a început anul 2017 la 4,5016 lei pentru un euro, în ianuarie, și a ajuns la 4,6314 lei pentru un euro, în noiembrie, o creștere de 2,88%.

Riscuri, dar mai ales oportunități 

Raportul P/E forward (prețul acțiunii împărțit la profitul net pe acțiune), care arată cât de mult plătesc investitorii pentru câștigurile previzionate pentru următorul an, pentru indicele pieței de capital din România a crescut în ultimii doi ani pe fondul scăderii randamentelor titlurilor de stat pe termen lung (10 ani), se subliniază într-un raport al Autorității de Supraveghere Financiară. „Creșterea este relevantă în contextul fenomenului search for yield (căutarea de randamente superioare). Pe termen mediu, se conturează riscul apariției unei bule speculative, dacă randamentele pieței financiare cresc cu mult peste nivelul de echilibru, fără a fi susținută fundamental de factorii economici. Pe de altă parte, deoarece fenomenul SFY este generalizat în Europa, piețele de capital devin mai vulnerabile la efecte de contagiune de pe piețele de capital”, se adaugă în raportul ASF.

Menținerea unei volatilități scăzute a indicilor în primele luni din 2017, precum și lipsa altor evenimente sistemice a condus la păstrarea unei nivel redus al riscului de contagiune în Europa. Nivelul scăzut al indicelui de contagiune indică o perioadă de relaxare a tensiunilor înregistrate în ultimele două trimestre din 2016. IEA consideră că prețul petrolului va fi mult mai volatil în 2017, ceea ce va conduce și la creșterea volatilității piețelor bursiere internaționale. În martie 2017, prețul petrolului a scăzut sub nivelul cheie de 50 de dolari barilul pentru prima dată din noiembrie, după ce livrările de petrol din SUA au crescut, deși OPEC a limitat producția de țiței în urma întâlnirii din noiembrie 2016. Creșterea bruscă a prețului petrolului la finalul lunii iunie a ridicat tensiunea de pe piețele financiare, conducând la creșterea contagiunii dintre piețele financiare.

„Rata de absorbție, calculată pe baza randamentelor indicilor bursieri din Uniunea Europeană, pentru perioada decembrie 2014 – iunie 2017, a avut în medie, o tendință ascendentă în ultimii doi ani, deși cel de-al doilea trimestru marchează o scădere ușoară. Contribuția bursei românești este reprezentată prin calcularea raportului de acumulare (absorbție) (fără România), prin comparația cu indicele pentru UE. Pentru primul semestru 2017, rata de acumulare UE (fără România) se situează deasupra indicatorului UE, fapt ce demonstrează, că atunci când este inclusă în index, piața de capital din România contribuie la reducerea nivelului de risc sistemic asupra piețelor bursiere europene și oferă beneficii de diversificare”, se mai scrie în raportul ASF.

Potențialul din 2018 

Ovidiu Dumitrescu, Deputy General Manager al Tradeville, subliniază că, în ultimul an, după surpriza provocată de alegerea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite ale Americii a văzut o perioadă lungă de creștere pe bursele de acțiuni americane neîntreruptă de corecții importante. „Astfel, indicele de volatilitate VIX al indicelui S&P500 se află, de luni bune, la valori deosebit de mici. În 2018, ne așteptăm să vedem o revenire a volatilității pe piața de capital, cu mai multe inversări de trend. Este posibil să vedem o continuare a încetinirii ritmului de creștere economică în China și o creștere a dobânzilor pe piețele monetare la nivel global. Pe scurt, un mediu mai dificil decât 2017, dar în care riscurile sunt îngemănate cu oportunități atractive”, detaliază Dumitrescu. Pentru 2018, consultanții din piața de capital au estimat, că domeniile cele mai atractive pentru investitori la Bursa din București vor fi cel energetic și bancar (Banca Transilvania și BRD). Atractivitatea sectorului energetic este potențată de creșterea prețului pentru barilul de petrol, ceea ce îi va avantaja atât pe producători, cât și pe furnizorii de servicii. „Mă aștept la dezvoltarea câtorva trenduri care-au început să apară pe sfârșit de an. Unul este chiar de mai demult: revenirea prețurilor în energie. Uitându-ne la cotațiile petrolului, și nu numai la asta, ci la cererea și oferta de pe plan internațional, este de așteptat ca perioada de prețuri scăzute, de 30 – 40 de dolari pe baril, să nu se mai întoarcă prea curând și mai degrabă să mai vedem unele avansuri, sau cel puțin o stabilizare la niște cotații care să permită companiilor din sectorul energetic să facă profituri, să reia investițiile, iar asta se poate vedea nu doar pe companii mari la nivelul energetic, cum ar fi OMV Petrom, Transelectrica sau Romgaz, ci și o revenire în serviciile pentru petrol și gaze”, a subliniat Dumitrescu.

Grațiana Ordean, analist senior la BT, a estimat prețul petrolului din 2018 la 70 de dolari barilul. La mijlocul lunii decembrie, prețul barilului Brent depășise 65 de dolari. „Pe lângă tendința de creștere, care ne așteptăm să continue, vedem un decuplaj al companiilor locale – la SNP (OMV Petrom) prețul stagnează sau este ușor în jos”, a subliniat Ordean. Deputy General Managerul Tradeville nu crede că prețul la energie va avea o creștere atât de mare. „Există în continuare un plafon pe care-l pun producătorii de petrol din Statele Unite și un plafon mai puternic legat de dezvoltarea automobilelor electrice. S-ar putea să vedem mai degrabă o creștere a prețului energiei electrice decât a prețului petrolului. Din zona aceasta avem câteva companii interesante la BVB – Nuclearelectrica, dar și Romgaz și Petrom care produc energie electrică”.

Mihai Căruntu, senior analist la Banca Comercială Română, a menționat că la OMV Petrom se așteaptă o decizie afirmativă în ceea ce privește blocul Neptun, investiția în extracția de gaze din Marea Neagră, realizată împreună cu Exxon. Căruntu a subliniat că OMV Petrom este titlul cel mai comentat din Europa Centrală și de Est, datorită potențialului de creștere.

Analistul de la BT consideră că sectorul bancar este subevaluat, în prezent, în ciuda faptului că, în 2017, s-a vorbit de taxarea activelor bancare și de naționalizarea Pilonului II de pensii, aspecte care i-ar putea reduce semnificativ din atractivitate. „În 2007, în plin boom, vedeam creditele populației undeva puțin deasupra depozitelor, pe când în vara aceasta (n.red. – 2017), depozitele erau la 170 de miliarde de lei, iar creditele sunt mult sub acest nivel, la 120 de miliarde de lei. Deci, este mult potențial de creștere pe această piață. De asemenea, am văzut și BRD-ul distribuind comisioane. M-aș aștepta ca sectorul acesta să beneficieze și de revenirea economică”, a explicat Ordean.

Marius Pandele, analist financiar la Prime Transaction, mizează pe o evoluție pozitivă a sectorului bancar la BVB, datorită creșterii ratei dobânzii, ceea ce aduce venituri mai mari pentru banci, în timp ce nivelul cheltuielilor este similar, deci un profit mai mare. „Pe termen scurt, un element negativ este că băncile au investiții mari în titluri de stat care vor trebui marcate pe piață. În momentul în care cresc dobânzile, prețul titlurilor de stat scade, dar, per total, există un mare potențial legat de creșterea dobânzilor. Un alt aspect particular al celor două bănci românești de la BVB este că au multipli de piață foarte mici, mai ales după scăderile din ultima perioadă, au ajuns la un nivel al PET-ului de 7, ceea ce este extraordinar de scăzut, având în vedere istoricul băncilor la Bursa din România”, a detaliat Pandele. Despre aceste scăderi, analistul de la Prime Transaction a precizat că este greu de zis ce au la bază, pentru că vin, în ciuda unor rezultate financiare foarte bune.

Dividendele, mai ales

Un al doilea element important pe BVB, atât în 2017, cât și în 2018, este randamentul ridicat al dividendelor. „O zonă cu potențial este cea a dividendelor, pentru că, în continuare, statul va avea nevoie de bani. Ne putem aștepta ca Memorandum-ul cu 90% distribuție de dividende să fie de actualitate și în 2018, ceea ce ar însemna niște randamente potențiale destul de mari”, a mai spus Pandele. Conform calculelor acestuia la profitul la nouă luni, combinat cu ratele de distribuție de dividende din 2016, Transgaz va avea un potențial de randament al dividentului, în 2018, de 13%, raportat la prețul de la finalul anului 2017, iar alte acțiuni cu potențial de dividende de 10% sunt Romgaz, Nuclearelectrica și OMV Petrom.

„O estimare la dividende este de un randament mediu de 6-7%, pentru principalele titluri de la BVB. Atâta timp cât randamentul obligațiunilor guvernamentale este în jur de 4,5%, apropiat de un randament mediu al dividendelor, acea piață de acțiuni nu este una scumpă. Așteptările pe termen mediu sunt în jur de 6-7% randamentul mediu pentru dividende”, a estimat Căruntu. Ordean a susținut că sunt posibile surprize și mai plăcute din partea unor companii, respectiv să ofere randamente la dividende mai mari de 6-7%.

Iar aceste aprecieri au fost făcute în condițiile în care indicele BET cu tot cu dividende a crescut cu aproximativ 20%, în ultimul an. „De când s-a lansat BET-TR, din 2015 până în prezent, creșterea este de 35%, raportat la cea de 10% a BET-ului, nu face decât să confirme statisticile din anii precedenți: BVB este o piață a acțiunilor de venit, robuste și mature, de energie și de utilități, avem și la bănci o acțiune de dividende, care se profilează drept una dintre cele mai interesante acțiuni de dividende de anul aceasta. BVB confirmă statisticile piețelor mature: peste 50% din randamentul mediu anualizat al BVB vine din dividende, în conformitate cu structura sa, presupune, în afară de stabilitate, risc mai atractiv decât alte piețe din Europa Centrală și de Est. Creșterea de 35% înseamnă, în condițiile în care BET-ul a crescut cu 10%, că 60% – 70% din câștigul mediu din ultimii trei ani la Bursă a venit din dividende. Dacă ne uităm la Romgaz, care are patru ani de la listare, Transelectrica, care are 11 ani de la listare, și Transgaz, care are zece ani de la listare, și ne raportăm la prețul de IPO și la fluxul de dividende, încasate de investitori, fără a compune în timp valoarea dividendelor, vom vedea că nu există excepție: dividendele companiilor pe care statul le-a listat au avut un randament mediu anualizat de 9-10% și mai mult de 50% este din dividende, dacă ai marca astăzi”, a explicat Căruntu. Pandele a completat că acele companii care au acordat dividende mari au avut și printre cele mai mari creșteri în 2017, fiind creșteri importante: Nuclearelectrica a avut o creștere cu aproape 70%, cu tot cu dividende, Conpet – aproximativ 60%, Transgaz – 55%, Romgaz – 50%.

De asemenea, pe termen lung, noile listări sunt de urmărit la BVB, conform analiștilor din domeniu.

Numărul conturilor de clienți activi pe BVB, la finalul primului semestru al anului 2017, era de 15.549 (un investitor poate avea simultan conturi deschise la mai mulți intermediari), arată datele BVB. În plus, analistul de la Prime Transaction speră ca fondurile de pensii să aibă în continuare posibilitatea de a participa la IPO-urile unor companii private, în ciuda reducerii cotei de participare de la 5,1% la 3,7% pentru Pilonul II de pensii, pentru că favorizează listarea acestor companii și cresc gradul de intermediere financiară în România. Analistul de la BCR a precizat că, deși fondurile de pensii au avut un rol important, ele nu sunt foarte vizibile, pentru că sunt investitori pe termen lung și pentru că își achită comisioanele de tranzacționare din veniturile companiei de administrare, nu din bani fondului, precum la fondurile mutuale. „Fondurile de pensii sunt absolut vitale pentru succesul IPO-urilor și în acest mediu al pieței de capital ele sunt vitale pentru viitor, în condițiile în care dețineau, acum un an, 15%-20% din free-float-ul Bursei de Valori București”, a explicat Căruntu.