Cautare




, Contributor

|
|

Pe val

Despre creștere economică, inflație, curs valutar și absorbția fondurilor europene cu Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
mugur isarescu DSC_5710x

Cuvântul de ordine a fost, în ultimii ani, în mai toate economiile din lume, stimularea creșterii economice. „Nici nu avea cum să fie altfel în condițiile în care economia mondială continuă să evolueze sub așteptări. Găsesc această preocupare absolut legitimă, dar aș îndrăzni să îi adaug încă o dimensiune, și anume aceea a sustenabilității. Cu alte cuvinte, contează cât de repede crești, dar nu este lipsit de importanță nici «cum crești», și-a început Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, discursul său în cadrul ediției din acest an a Forbes CEE Forum.

Potrivit acestuia, din perspectivă macroeconomică, România a consemnat progrese constante în ultimii ani în direcția restabilirii echilibrelor – niveluri scăzute ale inflației și ale deficitelor gemene – simultan cu o creștere economică al cărei ritm poate să pară unora insuficient de rapid (în medie, 3,4% în ultimii trei ani), dar care a depășit net media europeană. „Din punctul de vedere al unui bancher central, echilibrul macroeconomic este intrinsec legat de existența celor trei «aspecte ale stabilității»: stabilitatea prețurilor, stabilitatea cursului de schimb și stabilitatea financiară. Și cred că, după mai bine de un sfert de secol de la începutul tranziției, se poate afirma că societatea românească beneficiază de aceste bunuri publice așteptate, de regulă, de la băncile centrale”, a afirmat Isărescu. Inflația se află în prezent la un nivel scăzut, rata medie anuală fiind mai mică de 4% începând cu 2012, iar plasarea sa temporară în teritoriul negativ în momentul actual este provocată, conform guvernatorului, de persistența efectului reducerii cotei standard a TVA de la 24% la 20%, în ianuarie 2016. Cursul de schimb al leului fluctuează într-un interval relativ îngust, stabilitatea sa fiind asigurată în condiții de piață, în regim de flotare controlată. Referitor la stabilitatea financiară, Mugur Isărescu consideră că sistemul bancar românesc a depășit perioada crizei fără probleme majore, care să impună apelul la fonduri publice, și se menține solid, principalii indicatori agregați consemnând niveluri adecvate (solvabilitate, lichiditate) sau cunoscând ameliorări remarcabile (calitatea activelor, profitabilitate). „Aș spune că ne aflăm într-una dintre cele mai favorabile poziții macroeconomice din parcursul post-comunist al României, dar păstrarea acesteia nu este garantată, ci condiționată de o conduită adecvată a politicilor economice. Politici stimulative prea îndrăznețe pot oferi gratificații pe termen scurt, dar generează riscuri considerabile la adresa echilibrului macroeconomic pe termen mai lung. Un ritm mai alert de creștere economică poate fi atins, dar pentru a fi sustenabil trebuie acționat asupra factorilor care conduc la majorarea potențialului economiei”, a explicat acesta.

Pe fondul lipsei investițiilor publice şi a reformelor structurale, Guvernatorul BNR consideră că ar trebui să se acționeze cu prioritate pentru remedierea problemelor care împiedică realizarea de progrese rapide în aceste domenii, inclusiv fondurile europene, a căror absorbţie este departe de a fi satisfăcătoare. „S-a vorbit în repetate rânduri despre imperativul creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene ca despre o prioritate națională. (…) Este o modalitate de a accelera derularea unor proiecte publice importante, dar şi o şansă oferită firmelor autohtone de a surmonta constrângerile asociate nivelului relativ redus al capitalului de care dispun prin acces la finanțare avantajoasă, creând astfel premise pentru acumulări viitoare”, consideră Mugur Isărescu, care constată, însă, că sporirea competitivității economiei prin implementarea de reforme structurale reprezintă o preocupare și în celelalte economii din regiune, și chiar la nivel european.

„Deși la prima vedere progresele în acest plan par a depinde în primul rând de companii, ele reclamă de fapt un efort conjugat al mediului de afaceri și al autorităților, chemate să asigure premisele de natură să încurajeze investițiile presupuse de câștigurile de productivitate – cele mai evidente domenii sunt, firește, infrastructura și sistemul educațional”, a punctat Isărescu.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii