Cautare




, Contributor

|
|

Pe contrasens în sistemul de sănătate

Anul trecut, sistemul de sănătate a început cu o grevă, a continuat cu dezvăluiri, a culminat cu arestări și s-a terminat cu măriri de salarii. Ce urmează?
BUCURESTI - SPITAL - CF 2 - ANCHETA

Era februarie 2016, când izbucnea scandalul bebelușilor din Argeș cu sindrom hemolitic uremic (SHU). O fetiță, diganosticată cu SHU, moare la Spitalul de copii „Marie Curie” din Capitală. În total, încă 20 de copii au fost internați la spital deoarece erau susceptibili de aceeași problemă, dintre care trei copii și-au pierdut viața. Cauza îmbolnăvirilor nu a putut fi stabilită cu exactitate, nici până în momentul de față. Ministrul Sănătății, Achimaș Cadariu, a anunțat că bacteria E-coli s-a găsit într-un lot de brânză prelevat de la producătorul de lactate din Argeș, Lactate Brădet. Institutul Cantacuzino avea să confirme, la mai multe zile distanță, că tulpinile prelevate de la copii și cele prelevate de la compania Lactate Brădet nu sunt identice, deci nu sunt cauza îmbolnăvirilor și deceselor. Pentru firma de lactate, un brand local 100% românesc, imaginea a rămas ireversibil pătată.

A urmat scandalul dezinfectanților diluați, produși de Hexi Pharma, poate cel mai notoriu scandal din sistemul de sănătate în anul 2016. Cazul a fost expus opiniei publice de investigația jurnalistică realizată de Cătălin Tolontan, Mirela Neag și Răzvan Luțac. Testele pe biocidele produse și comercializate de Hexi Pharma, făcute la Institutul de stat ICECHIM la inițiativa jurnaliștilor, au arătat că soluțiile folosite în spitale erau diluate de 10 ori. Efectele imediate ale anchetei jurnalistice au fost verificările inopinate, la mai multe spitale din țară, ale Corpului de Control al primului ministru Dacian Cioloș. Rezultatele anchetei au confirmat problema la unele dintre unitățile spitalicești și Ministerul Sănătății a recomandat scoaterea dezinfectanților din spitale. Hexi Pharma oprește producția, își cere insolvența, compania este pusă sub urmărire penală, iar evenimentele culminează cu decesul, într-un accident de mașină, lui Dan Condrea, omul de afaceri care controla firma producătoare de biocide. Autoritățile au stabilit că a fost vorba despre o sinucidere. Un alt set de teste făcute la cererea procurorilor pe aceste substanțe au produs însă confuzie. Rezultate au fost „de ambele tipuri, și negative, și pozitive”, după cum a declarat procurorul general al României, Augustin Lazăr. De asemenea, tot procurorul general declara că dosarului Hexi Pharma (în care prejudiciul se ridică la 70 de milioane de lei), este aproape de finalizare, o soluție urmând a fi dată la sfârșitul lunii februarie, anul acesta.

Moartea femeii de 79 de ani, internată la Spitalul de Arși din Capitală, în urma transfuziei cu o grupă de sânge incompatibilă, dar și imaginea cu larvele de pe ceafa unui pacient internat la același spital, publicate în presă de Camelia Roiu, medic anestezit în cadrul spitalului, au marcat continuarea unei serii de mărturisiri despre complicitatea personalului medical la problemele din sistem, despre condițiile insalubre și inumane – în care sunt tratați oamenii, și despre criza care se tot adâncea, fără a fi găsite rezolvări.

Au existat însă și încercări de rezolvare a problemelor, care trebuie amintite. Guvernul Cioloș a aprobat un proiect de ordonanță de urgență care ar fi trebuit să schimbe modalitatea prin care sunt aleși managerii de spital. Proiectul urmărea două direcții: depolitizarea sistemului (managerii și membrii din consiliul director nu mai aveau voie să dețină funcții politice) și deschiderea concursului pentru managerii competenți, care nu provin neapărat din mediul academic (în prezent, managerii de spital pot fi cadre didactice sau medici primari). Totodată, pe lângă criteriile meritocratice și depolitizare, reforma sistemului de sănătate urmărea să pună capăt nepotismului, deoarece rudelor (până la gradul IV) de manageri le era interzis să dețină funcții în spital sau să dețină părți sociale din societăți care aveau legături cu spitalul. De asemenea, oferirea unor fonduri de cercetare din partea companiilor cu care colaborează spitalul era interzisă. Recent, tot acest demers a luat sfârșit deoarece proiectul a fost respins în Senat. Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, cel care a fost implicat direct în realizarea lui, a reacționat: „Jaful cel mai mare s-a făcut în spitale. Banii tăi au fost furaţi de manageri corupți, de manageri numiți politic, de ei şi de prietenii lor din partid, universitate”. În apărarea lor, parlamentarii care au votat împotriva proiectului reproșează că nu au fost consultați factorii direct implicați, adică universitățile, Colegiul Medicilor și autoritățile locale.

Un exemplu al felului în care funcționează actuala lege a managerilor de spitale, a cărei schimbare doar ce a fost respinsă de Senat, este cazul lui Florin Secureanu, fost manager la spitalul Malaxa, arestat preventiv pentru 30 de zile, la începutul lunii decembrie. Procurorii DNA îl acuză că ar fi scos în mod repetat bani (aproape zilnic) din spitalul pe care l-a administrat timp de nouă ani, sumele de bani justificându-le mai apoi prin eliberarea unor facturi și chitanțe fictive. Procurorii au stabilit că prejudiciul total se ridică la două milioane de lei.

Ultima furtună care izbucnea aproape de sfârșitul anului trecut: șeful secției de ortopedie de la spitalul de copii Marie Curie din Capitală, Gheorghe Burnei, ar fi folosit proteze neomologate în intervențiile chirurgicale și ar fi făcut experimente pe copii. Cazul este prezentat în investigația jurnalistei Luiza Vasiliu (Casa Jurnalistului) unde unei paciente a doctorului Burnei, care a suferit 11 intervenții chirurgicale, i-a fost implantată o proteză neomologată pentru luxația congenitală de șold de care suferea. Urmarea? Pacienta nu a mai putut merge. La o zi de la publicarea materialului, șeful secției de ortopedie este audiat, după care reținut de procurorii de la Parchetul Capitalei pentru 24 de ore. Aceștia îl acuză de malpraxis, experimente pe copii și folosirea unor dispozitive neomologate în intervențiile chirurgicale, dar și de luare de mită. Soluționarea acuzațiilor de malpraxis este cu atât mai complicată cu cât doctorul Burnei a fost șeful comisiei de malpraxis timp de mai mulți ani. În prezent, Gheorghe Burnei este pus sub control judiciar, nu mai are voie să-și practice meseria și a recunoscut o parte dintre acuzațiile de luare de mită pentru care a fost acuzat.

Anul s-a încheiat cu măriri salariale pentru cei care lucrează în sistemul de sănătate, dar și pentru cei din învățământ. Spre sfârșitul anului trecut, Camera Deptutaților a aprobat ordonanța de urgență nr. 20/2016 care prevedea majorări salariale în medie de 15% pentru personalul medical și profesori. Astfel, s-a stabilit practic că salariile medicilor și alte drepturi salariale ale acestora vor fi calculate prin raportarea la salariul de bază din prezent, nu la salariul de bază din 2009. Decizia a fost atacată de Guvernul Cioloș la Curtea Constituțională întrucât, au motivat reprezentanții guvernului, susținea inechitatea între salariile diferitelor categorii de angajați din sistemul de sănătate. Curtea Constituțională a decis că ordonanța de urgență este constituțională, iar legea a intrat în vigoare la începutul acestei luni.

Schimbările din sistemul de sănătate românesc sunt departe de a se fi terminat, iar anul 2017 nu va aduce cu siguranță liniștea „de după furtună”

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii