Cautare




, Contributor

Director executiv al AREX – Asociația Română a Exportatorilor

Opinii |
|

Partida comercială

Ungaria a reușit în 2014 să-și mențină exporturile pe piața românească la 4,6 mld. euro pentru al doilea an la rând, în timp ce România a încasat din livrări pe piața vecină numai 2,7 mld. euro, în creștere ușoară totuși față de 2013. Așa se face că Ungaria rămâne a doua mare sursă de deficit pentru balanța comercială, cu aproximativ 2 mld. euro pe an, în condițiile în care ocupă locul trei în clasamentul partenerilor la import, și respectiv locul patru în topul piețelor de export.
RV2

Vecinii de la vest și-au consolidat în ultimii ani poziția a treia ca sursă de importuri, detronând Federația Rusă, după ce în prima parte a anilor 2000 se situau în a doua jumătate a ierarhiei primilor zece parteneri  la import. Schimburile bilaterale au evoluat similar, Ungaria avansând în ultimul deceniu și în clasamentul piețelor de export, însă livrările companiilor locale au fost mereu cu mai mulți pași în urmă. Între timp, strategia românească de comerț exterior se uită spre zări mai îndepărtate, tema cea mai discutată în ultimii doi ani fiind creșterea exporturilor spre China.

Culmea, China este în urma Ungariei ca sursă de deficit, cu circa 1,8 mld. euro anul trecut, iar balanța bilaterală chiar s-a deteriorat în 2014 cu mai bine de 300 mil. euro față de 2013 în ciuda eforturilor diplomatice de promovare a exporturilor românești pe uriașa piață asiatică. China nu intră în top 10 piețe de export, dar în ultimii ani a încasat constant între 2 și 2,6 mld. euro pe an din vânzările pe piața autohtonă. Așa că rămâne de văzut dacă apropierea politică dintre cele două țări va contribui la echilibrarea balanței, ori, din contră, va accelera mai întâi avansul importurilor chineze.  Printre țările care, anul trecut, și-au mărit exporturile nete pe piața românească se numără și Polonia, vedeta regională, care a vândut cu 1,4 mld. euro mai mult decât a cumpărat din România, fiind a patra sursă de deficit. Ca și în cazul Ungariei, este deja binecunoscut avantajul dezvoltării unei prezențe solide a companiilor poloneze pe piața Europei Centrale și de Est, atât prin atragerea timpurie a multinaționalelor din sectorul auto și al bunurilor de larg consum, cât și prin susținerea capitalului privat local care a reușit să construiască jucători cu anvergură regională.

O premieră a anului comercial 2014 a fost intrarea Kazahstanului în clasamentul celor mai mari surse de import, direct pe poziția a șaptea, cu livrări de petrol 2,3 mld. euro. Și cum exporturile românești pe această piață asiatică sunt infime, Kazahstan a devenit și cea mai mare sursă de deficit, cu 2,2 mld. euro, balanța deteriorându-se cu aproape o jumătate de miliard de euro față de 2013.

Germania încheie clasamentul primelor cinci surse de deficit pentru balanța comercială, dezechilibrul dintre importurile și exporturile pe această relație menținându-se la peste un miliard de euro. Germania este cea mai mare piață de export, dar și cea mai mare sursă de importuri. Dacă livrările pentru piața germană au depășit anul trecut pragul record de 10 mld. euro, nici importurile n-au rămas mai prejos și au trecut de 11 mld. euro. Saltul în timp este însă impresionant: în 2005 România exporta pe piața germană mărfuri de numai 3 mld. euro și importa de 4,6 mld. euro.

Dar chiar dacă anul trecut exporturile românești au trecut pragul istoric de 50 mld. euro, și importurile s-au apropiat de 60 mld. euro, ca înainte de criză, iar deficitul comercial a dat să urce, după ce în 2013 coborâse brusc la mai puțin de 6 mld. euro. Însă ce pârghii de administrare a acestui deficit au mai rămas când comerțul exterior este controlat de companii străine?

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii