Cautare




, Staff

Editor-in-Chief Forbes România

Tech |
|

Orașul viitorului

Care este legătura dintre educație, orașe inteligente și echilibrul între viața personală și business.
costache_1445

Este ora 12 și tocmai se face schimbul de gardă în Alba Carolina, numele sub care este cunoscută cetatea medievală de la Alba Iulia. Este însorit, dar nu atât de cald încât să nu savurezi întregul ritual. Sunt mulți turiști, aproape toți fac poze cu telefonul și o bună parte dintre ei le și încarcă pe Facebook sau le trimit imediat prietenilor pe WhatsApp; un ritual atât de vechi, într-un oraș cu o istorie atât de lungă versus tehnologie și telefoane inteligente!

„Oamenii aceștia, pe care îi privim trecând prin centrul orașului, ar vrea să vadă niște lucruri. Nu putem ști ce ar dori să vadă, dar, având un schimb de informații în timp real cu alte persoane, ei pot avea acces la o multitudine de date. Ce autobuz poate să-i ducă în altă parte a orașului? La ce oră e defilarea gărzii? Chiar și lucruri din acestea, foarte simple. Ce înseamnă asta? Dezvoltarea orașului. Pentru că turiștii, dacă îi ții aici și le dai ceva de făcut, vor contribui la bunăstarea orașului“, spune George Costache, directorul general al Siemens România și face o pauză cât să soarbă ușor din ceașca de cafea. Suntem pe terasa cu cea mai frumoasă priveliște din cetate, iar managerul de multinațională se pregătește de o conferință de presă organizată împreună cu Primăria Alba Iulia. Urmează să prezinte concluziile studiului „Smart Cities Research“, realizat de Siemens și care a inclus orașul Alba Iulia, alături de Aberdeen și Londra (Marea Britanie), Bruxelles (Belgia) și cartierul Kartal (Turcia). În cazul Alba Iulia, cercetarea a analizat trei domenii prioritare (conectivitate, transporturi și energie), iar implementarea tehnologiilor prezentate în studiu ar putea genera, cumulat pe o perioadă de 35 de ani, beneficii directe și indirecte de 532 de milioane de euro pentru oraș, investițiile implicate urmând să fie de 227 de milioane de euro.

„Într-o primă fază, noi ne-am gândit la conectivitate, care are o valoare inițială cam de șapte milioane de euro, din care se pot face foarte rapid și alte investiții. Și pornim de la baza existentă. Nu este obligatoriu ca mâine oamenii să își cumpere telefoane, le au deja“, explică George Costache, care consideră că modul cum va fi derulat proiectul depinde de primărie și de locuitori. „S-a vehiculat ani de zile și încă se vehiculează ideea potrivit căreia cetățenii orașului sunt clienți. Nu cred că e adevărat, cetățenii orașului sunt partenerii acestui proiect. Clientul este un personaj care are în general niște cerințe mari, iar municipalitatea, în cazul acesta furnizorul, trebuie să se ridice la nivelul clientului. Nu-i adevărat! Din momentul în care ai cetățeanul ca partener, cererile vor fi conform realității, conform puterii de investiție a orașului. S-ar putea ca la un moment dat la nivel de primărie să fie niște priorități foarte bune, foarte inteligente, pentru un oraș inteligent, dar poate că prioritățile cetățeanului sunt altele“, afirmă Costache. „Eu cred în lucrul acesta, parteneriatul cu cetățenii orașului, iar Alba Iulia poate deveni un etalon pentru alte orașe, și nu mă gândesc doar în România. Sunt o mulțime de orașe care vor afla despre acest proiect și vor dori să facă ceva similar sau poate
mai bine.“

Primarul Mircea Hava este chiar mai optimist: „Știm că până acum Alba Iulia a fost asociată aproape exclusiv cu istoria și succesul proiectelor europene. Suntem tot mai aproape de a intra la nivelul următor, în liga orașelor istorice smart-tehnologizate, cu toate că termenii pot părea contradictorii.“  Dincolo de digitalizare, una dintre temele la care George Costache revine ori de câte ori poate este cea a educației și, mai ales, corelarea nivelului de pregătire a angajaților sau viitorilor angajați cu nevoile pe care le au companiile.

„Este o mare problemă. Avem și noi problema aceasta în fabrici, în centrele noastre de IT. Evoluția societății ne arată că o tehnologie cere o anumită specializare. Specializarea aceea trebuie să o ai din facultate, trebuie să o ai din liceu sau poate chiar din școala generală. În momentul în care relația dintre business și mediul academic este mai strânsă, atunci poți să determini această evoluție a angajatului, să fie îndreptată către zona de care ai nevoie“, explică George Costache, care vine cu exemplul inginerilor mecanici. „Sunt niște oameni foarte utili. Dar dacă ar fi o facultate sau mai multe facultăți de mecatronică – adică mecanică și electronică, ar fi mult mai util. Ar fi util viitorului lor.“

Pentru aceasta, un rol important îl joacă cei care conduc instituțiile de învățământ. „Pentru mine a fost o revelație, am cunoscut doi rectori. Unul din Moldova, altul din București. Niște oameni relativ tineri – și nu vorbesc neapărat despre anii din buletin, ci de deschiderea pe care mi-au arătat-o. Ne-au întrebat care credem că ar fi nevoile noastre și cerințele de pe piața de forță de muncă, în general, în următorii
10-15 ani, ca să înceapă să lucreze pe programă, astfel încât studenții să fie bine pregătiți și să aibă o oarecare libertate să-și aleagă direcția
în care merg.“

De altfel, Siemens a avut deja 1.500 de studenți în practică sau internship, în ultimii 13 ani. „Unii dintre ei au venit cu niște idei fantastice. Recunosc că nu m-am gândit niciodată la așa ceva. Pe de altă parte, alții au spus că suntem prea departe cu tehnologia, pentru ca ei să învețe ceva. Au fost alții care și-au dorit să meargă să vadă cum se lucrează într-o rafinărie. După cinci zile, o parte au zis: ce frumos, ăsta-i viitorul. Alții au spus: nu-i de mine,
e prea mult.“

Managerul este unul dintre cei mai mari susținători ai echilibrului între viața personală și business. „În momentul în care ai pierdut echilibrul acesta, ai pierdut tot. Au fost oameni, am avut studenți care veneau cu niște idei deosebite. Dar care lucrau 12-14 ore pe zi, inclusiv sâmbăta. Nu ne interesează așa ceva! Pe termen scurt este minunat, dar un om care se dezvoltă și lucrează ani de zile așa e un om epuizat, consumat. Noi nu avem nevoie de ei, sunt burnout“, afirmă directorul general al grupului care a înregistrat în anul fiscal 2016, potrivit situațiilor prezentate în urmă cu câteva luni, venituri de 160 de milioane de euro, în creștere cu aproape 2% față de anul financiar precedent și un număr de peste 1.900 de angajați, în creștere față de perioada precedentă, când avea mai puțin de 1.800.

Compania este prezentă în România cu un birou încă din 1905, sub denumirea „Societatea Română de Electricitate – Siemens Schuckert Societate Anonimă“ și este în prezent activă în domeniile electrificării, automatizărilor și digitalizării. Siemens România deține patru fabrici în Sibiu și Buziaș, dar și patru centre de cercetare-dezvoltare în București, Brașov și Cluj-Napoca.

„Cea mai mare oportunitate din punctul de vedere al businessului nostru este research & development, iar a doua, proiectele mari pe infrastructură. Și aici nu mă gândesc doar la segmentul feroviar, ci și la stații de alimentare cu apă și merg mai departe către rețele electrice. În domeniul acesta, al rețelelor electrice, sunt programate investiții mari“, consideră managerul care mai are timp de o metaforă, înainte să intre în conferința de presă.

„Eu mă ghidez după principiul să nu mă dau bătut niciodată/Never give up“. Este exact ca în tabloul acela cu broasca înghițită pe jumătate de barză. Aceasta are, totuși, puterea
să o strângă de gât pe barza până în ultima clipă.“

 

ALBA IULIA. Studiul „Smart Cities Research”, realizat de Siemens, a inclus orașul Alba Iulia, alături de Aberdeen și Londra (Marea Britanie), Bruxelles (Belgia) și cartierul Kartal (Turcia). În cazul Alba Iulia, cercetarea a analizat trei domenii prioritare (conectivitate, transporturi și energie). Conform cercetării realizate de Siemens, pentru a implementa tehnologiile inteligente identificate în cele trei domenii analizate, orașul Alba Iulia ar trebui să investească 227 de milioane de euro, iar valoarea beneficiilor, inclusiv a celor indirecte, s-ar ridica la 532 de milioane de euro, cumulat pe o perioadă de 35 de ani. „Au fost două motive pentru care am ales Alba Iulia. În primul rând, istoria noastră și istoria orașului și faptul că sunt niște oameni extraordinar de buni aici, bine pregătiți. Al doilea, pentru că ne gândim că anul viitor este important pentru oraș și pentru români; sunt 100 de ani de la 1 decembrie 1918”, susține George Costache, directorul general al Siemens România.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii