Pentru oficialul ASF, una dintre cauzele recesiunii a fost faptul că , în trecut, creşterea s-a bazat pe îndatorare, dar greşeala nu trebuie repetată, a sugerat Negriţoiu in cadrul Forbes CEE Forum: „creșterea economică nu trebuie bazată pe datorii mari care, în termeni tehnici, înseamnă deficit de cont de capital”.
Negriţoiu este optimist în previziunile sale pe termen lung, în ciuda ultimelor trimestre de recesiune tehnică: „analizele arată că România poate relua curând creşterea bazată pe investiţii şi consum”. Aşa cum a arătat preşedintele ASF, România a parcurs deja două etape de restructurare majore: „dacă privim din perspectiva deficitului de cont curent de -11,6 % din 2008, observăm astăzi un echilibru şi chiar un plus, chiar dacă în zona de minus 1-2%, ceea ce reprezintă o performanţă excelentă”.
Creşterea PIB-ului de anul trecut demonstrează că mare parte din creştere se bazează pe resurse interne. Investiţiile străine directe au contribuit la creşterea exporturilor şi a competitivităţii economiei româneşti, dar agricultura rămâne unul dintre domeniile vulnerabile. Apoi, un alt punct slab observat de Negriţoiu ar fi că lucrările din infrastructură nu au fost reluate, fapt care depinde de capacitatea de a absorbi fondurile structurale. În schimb, România a dovedit o mare capacitate de adaptare, iar acum percepţia ţării este mai bună şi poate, mai mult ca niciodată, să atragă bani de pe pieţele internaţionale: „suntem chiar mai bine situaţi şi punctaţi decât unii dintre vecinii noştri care au avut altădată rezultate mai bune”, a adăugat Negriţoiu.
Una dintre cele mai profitabile investiţii din România s-a dovedit a fi piaţa de capital, care a crescut foarte mult (iar România îi poate ajunge din urmă pe vecinii săi în această privinţă), urmată de piaţa bancară. „Este o piaţă bună, iar unii jucători consideră că ea rămâne relativ subevaluată. Trebuie să aliniem piața de capital la celelalte piețe europene. În același timp vrem să pregătim piața pentru listări duble şi o integrare globală a pieței de capital românești”. Pentru a demonstra progresul, Negriţoiu a comparat situaţia actuală cu cea de la începutul anilor 2000, când lipsa de încredere domina starea de spirit, deoarece instrumentele (plasamentele) colective erau asociate cu piramidele şi cu fondurile de investiţii false. România a trecut destul de bine de acei ani şi a revenit „în business”: „estimăm 100.000 de investitori în pieţele de capital şi aceasta este direcţia în care trebuie dezvoltată piaţa”, a spus Negriţoiu.
Şi în piaţa asigurărilor s-au făcut progrese remarcabile, aceasta fiind considerată acum relativ stabilă, deşi românii nu cheltuiesc foarte mult pe asigurări şi nu sunt atât de informaţi despre produse. Şeful ASF consideră că o abordare mai activă va schimba lucrurile, mai ales dacă privim din perspectiva progreselor făcute: în anii 2000 pe piaţa românească nu exista asigurare de viaţă, iar acum această piaţă a ajuns la 20%. „În 2016 va fi un adevărat punct de cotitură, şi nu numai pentru piețele din România, care trebuie aliniate cu noile reglementări”. De asemenea, s-au făcut progrese în sistemul de pensii private, care reprezintă o afacere stabilă în creștere continuă. El a subliniat importanţa unui model cultural şi a educaţiei în domeniu. Este vorba despre „ce trebuie să facem pentru noi înşine, să punem bani deoparte pentru bătrâneţe”.
Mişu Negriţoiu a fost director general ING Bank România, apoi Chairman ING România (non-executive) şi Chairman Advisory Board. El a fost, de asemenea, deputat şi ministru.
