FacebookTwitterLinkedIn

Indiferent de domeniul în care activează – eolian, biomasă, solar sau hidro – jucătorii din domeniul energiei verzi sunt de acord: lipsa de predictibilitate legislativă a înghețat investițiile anul trecut. Principala provocare va fi, în mod cert, adusă de reglementările din domeniu. „Pentru regenerabile, la nivel național, ar trebui să soluționăm aspectele încă neclare din 2013 și să beneficiem de un cadru legislativ stabil. 2013 a adus multă presiune provocată de schimbările legislative privind numărul de certificate verzi acordate per megawatt oră, prețul unui certificat verde pe piață, noua taxă aplicată activității de distribuție etc. În condițiile actuale, nu ne așteptăm la investiții noi, pentru că, pe de o parte, schimbările legislative au încetinit, cu siguranță, ritmul investițiilor în regenerabile, iar condițiile actuale nu încurajează investiții noi, iar, pe de altă parte, din punct de vedere tehnic, a mai rămas foarte puțin spațiu de dezvoltare în sectorul regenerabilelor ca urmare a faptului că Transelectrica aproape că și-a atins limita de preluare pentru energie produsă din surse regenerabile”, spune Adrian Borotea, Director Afaceri Corporatiste și Membru al Directoratului CEZ Romania,companie care s-a confruntat anul trecut și cu alte probleme. „CFR și Poșta Română și-au multiplicat semnificativ creanțele către noi, acreditarea temporară pentru instalațiile eoliene de la Fântânele Vest a expirat în luna octombrie, iar acreditarea finală a fost amânată de Comisia Europeană și a avut drept rezultat neacordarea certificatelor verzi pentru lunile noiembrie și decembrie pentru aceste instalații.“

Cehii de la CEZ nu sunt singurii jucători din domeniul energiei eoliene afectați de modificările legislative. „Ca și ceilalți producători de energie verde, și Monsson Group a fost afectat în  mod direct de tăierea subvențiilor și reducerea numărului de certificate verzi. Acest lucru se reflectă în scăderea veniturilor și creșterea duratei de amortizare a investițiilor, dar și în îngreunarea investițiilor viitoare, mai ales în contextul accesului dificil la finanțare”, spune Raluca Rusu, Investor Relations Manager Monsson Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori din domeniul eolian din România, cu un portofoliu de 2,4 GW, din care proiecte însumând aproximativ 850 MW au fost deja vândute către companii precum CEZ, OMV Petrom, ButanGas sau STEAG și trader de electricitate pe piețele din România și Ungaria. „Schimbările legislative repetate au condus și conduc la o reducere a apetitului investitorilor pentru dezvoltarea de noi proiecte în domeniul energiilor regenerabile. Tocmai de aceea, anticipăm că pe parcursul acestui an vor intra în funcțiune parcurile care se găsesc acum într-un stadiu avansat de construcție, iar, după această perioadă, preconizăm o scădere a numărului de proiecte”.

Modificarea schemei de sprijin a afectat și companii care furnizează echipamente pentru producătorii de energie verde. Unul dintre aceste exemple este Superlit România, parte a grupului turcesc Superlit, care produce la Buzău, în fabrica proprie, țevi pentru microhidrocentrale. „Pe zona de hidro, reducerea numărului de certificate de la 3 la 2,3 nu e o tragedie, pentru că randamentul este mai mic decât înainte, dar este încă rezonabil pentru o investiție într-o piață sigură cum este România, parte a UE și NATO. Modul în care a fost comunicată însă modificarea a fost catastrofal: la jumătatea anului trecut, ministrul a anunțat că urmează să schimbe legea, moment în care toate investițiile au înghețat”, explică Bogdan Nițu, director general Superlit România.

Compania s-a mai confruntat anul trecut și cu opoziția unor organizații ecologiste. „Apele Române, la presiunea celor de la WWF, au blocat iarăși toate proiectele, sub pretextul unei reanalizări. Dacă accepți faptul că ai nevoie de energie, ai de ales între anumite tipuri de a o produce. Conform tuturor studiilor făcute la nivel global, hidroenergia este cea care poluează cel mai puțin mediul. Este adevărat, pui în pericol habitatul unor pești de râu pe acei câțiva kilometri pe care instalezi conductele. Orice activitate umană modifică într-un fel mediul. Energia hidro nu degajă gaze de seră, e folosită de 2.000 de ani, e o tehnologie sigură, nu produce deșeuri nucleare care se distrug în 10.000 de ani, nu vorbim de cărbuni care ard și degajă gaze de seră”, completează Bogdan Nițu.

În aceste condiții compania, care a avut afaceri de 15 milioane de euro anul trecut și un profit operațional de două milioane de dolari, s-a orientat spre export. „Piețele noastre tradiționale de export erau Norvegia și Austria, pentru că ele au investițiile cele mai mari în zona de hidro power, dar anul trecut cel mai mare contract a fost în Polonia, în parteneriat cu Strabag Polonia, o stație de epurare. Contractul e în valoare de patru milioane de euro și acum avem câteva contracte mai mici, de ordinul zecilor și sutelor de mii de euro. În ianuarie anul acesta nu am vândut nimic în România, numai la export. Volumul a fost mai mic decât în ianuarie 2012, însă profitul a fost mai mare ”, spune șeful Superlit România.  Despre căutarea altor piețe vorbesc și reprezentanții Monsson Group. „La finalul anului trecut, proiectele dezvoltate de Monsson Group însumau 40% din capacitatea totală a numărului de MW instalați în eolian în România. La nivelul grupului, am luat decizia de a ne extinde portofoliul de clienți și în alte țări, atât în zona de operare și mentenanță, cât și în zona de trading de energie. Considerăm expertiza deja acumulată prin activitatea desfășurată în România un punct de plecare foarte bun pentru extinderea pe alte piețe”, declară Raluca Rusu.

În ciuda acestor neajunsuri, România este încă atractivă pentru investițiile în energie verde, potrivit „Renewable energy country attractiveness index (RECAI)”, un top realizat de  compania de consultanță EY, în care România a urcat un loc, de pe 33 pe locul 32. În funcţie de tehnologie, România se clasează mai bine: pe locul 28 în indexul energiei eoliene şi tot 28 în indexul energiei solare fotovoltaice. În schimb, ocupă locul al 36-lea la energie produsă din biomasă.

„Menţinerea interesului investitorilor pentru România, în urcare de pe locul 33 pe locul 32 la nivel global, arată că, în ciuda unei legislaţii în reaşezare, sectorul energiei regenerabile rămâne în continuare atractiv, în comparaţie cu alte state din Sud Estul Europei. Indicele RECAI include atât componente legate de tipurile de tehnologii (eolian, solar, altele), cât şi componente legate de factori macro şi microeconomici, zone unde Romania se află în urma altor state din regiune,” spune Andrei Benghea-Mălăieş, Director Executiv în cadrul departamentului de Asistenţă în Afaceri, EY România.

Reducerea și chiar retragerea totală a schemei de sprijin din partea statului este normală, dar trebuie anunțată din timp și în mod transparent, în opinia lui Adrian Bodea, care deține, alături de fratele său Corneliu, compania Adrem Invest, cu afaceri în domeniul energiei termice și electrice obținute din biomasă și din surse fotovoltaice.

„Deocamdată nu s-au întâmplat lucruri negative în privința surselor regenerabile bazate pe biomasă. Noi suntem așa cum am planificat business-ul, reglementările nu au modificat substanțial schema gândită inițial și sperăm să nici nu se schimbe, este un lucru care ar putea scufunda investiția”, spune Adrian Bodea, cu referire la centrala în cogenerare de la Suceava.

Adrem Invest are și un proiect în domeniul energiei fotovoltaice. „Proiectul fotovoltaic există, dar sunt dificultăți, el trebuie finanțat, vedem dacă-l construim noi sau îl vindem unui dezvoltator”, explică Adrian Bodea. „În mod evident, schemele acestea nu pot dura la nesfârșit, pentru că scopul lor este să te ajute să construiești proiecte de renergie regenerabilă într-o proporție anumită, care e una de multe ori determinată tehnic, să te ajute la partea de investiție și de recuperare a investiție. Să luăm de exemplu un proiect fotovoltaic: după ce l-ai construit și l-ai amortizat, energia nu te mai costă nimic, de ce ți-ar mai da statul ajutor?“, se întreabă, retoric, Adrian Bodea, făcând imediat o completare. „Eu înțeleg acest lucru, problema principală este că renunțarea la schemele de sprijin trebuie să fie previzibilă: nu poți renunța de pe o zi pe alta în momentul în care ai investiții în derulare, pe care le pui în pericol.”

Numărul certificatelor verzi a explodat în ultimul an. Dacă, în 2012, au fost tranzacţionate 5,5 milioane de certificate verzi, în 2013, numărul acestora a ajuns la 9,9 milioane, iar preţul mediu a scăzut de la 56 de euro (cât a fost înregistrat în 2012), la 42 de euro (în 2013), potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), citate de Mediafax.

Mai mult, calculele arată că, prin acest sistem de certificate verzi, consumatorii de energie au plătit anul trecut aproape 416 milioane de euro pentru a susţine energia regenerabilă, o sumă în creştere faţă de cea plătită în 2012, conform ANRE. În acest context, în urma unui studiu pe care l-a realizat în prima parte a anului trecut şi din care reieşea că producătorii de energie din surse regenerabile (eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală, hidraulică  – în centrale cu putere de cel mult 10MW –, biomasă, gaz de fermentare a deşeurilor şi a nămolurilor din instalaţii de epurare a apelor uzate şi biogaz), primesc prea multe certificate verzi pentru energia produsă, ANRE a recomandat Guvernului reducerea numărului de certificate verzi acordate.

Aflați ce alte articole mai cuprinde ediția specială “Energia anului 2014”.

Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.