1) Trei recomandări de business pe care le-aţi face unei companii pentru a fi mai performantă în 2015.
Din punctul meu de vedere, indiferent cât de performantă este o companie, este esenţial ca atât acţionarii, în măsura în care sunt implicaţi direct în afacere, cât şi managerii executivi, să-şi cultive în mod deliberat deprinderi şi procese de înţelegere a modului în care performanţa companiei lor este afectată de schimbările de competiţie, tehnologie sau chiar de cultură organizaţională.
În acest context de schimbare tehnologică, economică şi geopolitică alertă, strategiile pasive de “grădinarit” a afacerii nu mai sunt la fel de eficiente cum ne-am obişnuit. De aceea, pentru ca o companie să devină sau să continue să fie performantă, este esenţial să aibă un proces continuu prin care să identifice şi să fructifice noi oportunităţi. În mod specific, recomand instituţionalizarea a 3 deprinderi esenţiale: conversaţia cu clienţii, crearea şi menţinerea momentum-ului şi redimensionarea şi refocalizarea continuă a organizaţiei spre activităţile care aduc valoare pe termen mediu şi lung.
În ceea ce priveşte conversaţia cu clienţii, este esenţială personalizarea acesteia. De aceea, companiile care investesc din timp în înţelegerea profilului demografic, comportamental şi aspiraţional al clienţilor lor, fie ei retail sau corporate, vor căpăta un diferenţiator de neegalat pe termen lung. Evoluţiile recente din zonele de tehnologie şi data analytics vor schimba definitiv modul în care ne putem adresa pieţei, iar companiile care vor reuşi să integreze aceste dezvoltări în activitatea de zi cu zi vor deveni cu adevărat performante în mod sustenabil.
Din păcate, în contextul de austeriate al ultimilor ani, majoritatea companiilor sunt vlăguite. În acest context, cele care vor reuşi să creeze momentum şi entuziasm pentru iniţiativele lor, îşi vor asigura un avantaj competitiv aproape nedrept faţă de concurenţă. Fiecare zi în care nu îţi creşti cota de piaţă şi nu creezi venituri, este o zi în care o altă afacere se consolidează mai bine, îşi îmbunătăţeşte relaţia cu potenţialii tăi clienţi. Echipele de vânzări şi promovare cu adevărat perfomante sunt cele care nu se focalizează doar pe cererea activă, ci şi pe cea latentă.
În final, a treia recomandare ţine de redimensionarea şi refocalizarea resurselor. Pentru a putea asigura o creştere profitabilă, companiile trebuie să-şi menţină sau să-şi reducă costurile unitare şi în acelaşi timp să îşi îmbunătăţească continuu produsele şi să identifice şi să deservească nişe, segmente sau pieţe noi. În acest context, pentru a avea vânzări cu 10-20% mai mari cu aceleaşi resurse sau chiar mai puţine, este esenţial un proces continuu de analiză – prin care să se înţeleagă care sunt acele segmente, produse şi canale de distribuţie care sunt cele mai profitabile şi să ia deciziile dificile de închidere a zonelor neperformante şi de realocare a resurselor umane (în special a celor de management) şi financiare către acele zone care au potenţial să creeze cu adevărat valoare.
2) Trei recomandări în privinţa finanţelor personale?
În ceea ce priveşte finanţele personale, am 3 recomandări foarte simple pe care încerc să le aplic atât pentru mine cât şi pentru fiicele mele: informează-te şi învaţă continuu, economiseşte cât mai din timp şi investeşte.
- Educaţia financiară. Oricare ar fi nivelul de câştiguri şi de avere, o educaţie financiară solidă este una dintre cele mai bune investiţii de timp şi de resurse pe care o poţi face pe termen lung. Poate părea simplu, dar este esenţial: nu este nevoie să te înscrii la cursuri sofisticate, dar poţi audia emisiunile de specialitate, poţi citi 2-3 reviste pe temele de interes, poţi purta discuţii trimestriale cu bancherul (şi cu contabilul tău, dacă este cazul) privind acele produse care te interesează, clauzele din contract, riscurile ataşate şi randamentul pe termen lung.
- În ceea ce priveşte economisirea, aceasta trebuie să înceapă cât mai devreme. La o rată a creşterii a salariului de 5% pe an, rezultatul cumulat a economisirii a 10% din venituri vreme de 30 de ani este aproape întotdeauna semnificativ mai mare decât economisirea a 20% din venituri în ultimii 10 ani, În plus, un astfel de comportament disciplinat creează încredere în propriile forţe şi independenţă financiară. Din păcate, ipoteza în care în ultimii ani 10 ani înainte de pensie poţi economisi mai mult fiindcă veniturile sunt mai mari este de obicei infirmată de viaţa fiindca şi cheltuielile cresc. În plus, în cazul salariaţilor, lipsa unor economii timpurii creează o dependenţa nesănătoasă faţă de angajator, care poate limita foarte mult potenţialul de creştere profesională pe termen lung. Pentru a exemplifica, vom lua cazul unei persoane medii, al cărei salariu lunar creşte de patru ori în cursul carierei – ceea ce reprezintă o bună aproximare; astfel, dacă salariul de pornire (anul 1 al calculului nostru teoretic) este de 1000 Lei pe lună – printr-o creştere anuală constantă de 5% poate ajunge după 30 de ani la un salariu de aproximativ 4.100 lei pe lună. Dacă în tot acest timp persoana respectivă are disciplină să economisească 10% în fiecare an, la o rată de dobandă anuală medie minimală de 3%, la finalul celor 30 de ani, aceasta va fi economisit aproape 117.000 lei, comparativ cu nici 94.000 de lei în condiţiile în care investeşte 20% din aceleaşi venituri în ultimii 10 ani.
- Investiţii generatoare de venituri. A treia recomandare se referă la investirea banilor astfel economisiţi şi la alte investiţii necesare sau dorite în cursul anilor. Indiferent de nivelul de venituri, din punctul meu de vedere, cheia pentru a obţine confort financiar pe termen mediu şi lung este să ne creăm deprinderea de a trata cheltuielile semnificative ca o investiţie. Este valabil atât pentru investirea economiilor – pe care le vom dori investite în active productive, ideal pe termen lung (depozite, acţiuni, părţi din companii care crează valoare, o a doua casă care poate fi închiriată, etc), cât şi pentru cheltuielile dorite sau inevitabile.
În ceea ce priveşte investirea economiilor, lucrurile sunt în general clare: acestea pot fi considerate investiţii numai în măsura în care generează venituri financiare viitoare (dobânzi, randamente, chirii, dividente), sau confort personal şi venituri mai mari pe termen lung (educaţia personală şi a copiilor). Recomandarea mea este ca, inclusiv în cazul achiziţiilor de zi cu zi, să încercăm o analiză similară – de tip investiţional. Din experienţa personală, disciplina de a decide cumpărarea unei anumite maşini inclusiv prin prisma valorii sale de revânzare, sau de a decide cumpărarea a unei rochii sau a unui costum scump nu doar pe considerente estetice sau de impuls imediat, ci şi din punct de vedere al coerenţei cu branding-ul personal dorit şi potenţialul de purtare pe termen lung, duce invariabil la un control mai bun al bugetului personal, şi la o planificare mai riguroasă a finanţelor personale.
3) Ce sfat i-ati da unui român pentru a fi mai bogat în 2015?
Să înceapă sau să continue să economisească (şi să investească în active generatoare de venituri pe termen lung!) cel puţin 10% din venitul lunar – în fiecare lună, sistematic, în mod constant.
