Cautare




, Contributor

Afaceri |
|

O scenă politică incertă și o economie bulversată

2020 a fost pentru cei mai mulți dintre români un an plin de incertitudini și de teamă. Cu toate acestea, viața și-a urmat cursul, în special, cea politică. Cu două învestiri de Executiv și două rânduri de alegeri, scena politică românească nu a cunoscut „lockdown-ul”.  
040 dosar21 01 context

Când pandemia de coronavirus a fost decretată oficial, România se confrunta deja cu o criză politică – primul Executiv Orban fusese demis prin moțiune de cenzură încă din 5 februarie, asta după ce guvernul anunțase că-și angajează răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Criza sanitară provocată de extinderea virusului SARS CoV-2 a început să contureze un alt scenariu în politica internă – acela de a se ajunge la alegeri anticipate. Gravitatea situației și rapiditatea cu care a luat amploare criza sanitară schimbă „macazul” gândirii în rândul politicienilor social-democrați, iar la jumătatea lunii martie 2020, PSD sprijină instalarea în funcție a Guvernului Orban 2. La finalul lunii august, PSD și-l alege ca lider al formațiunii pe Marcel Ciolacu.

O lună mai târziu, majoritatea partidelor politice și-au demarat campaniile electorale pentru alegerile locale, campanii în care s-au uitat restricțiile impuse din cauza pandemiei. Așa încât, după mai multe „sesiuni” de împărțire de pliante în grupuri largi și după diverse evenimente electorale organizate, numărul cazurilor de COVID-19 a început să crească alarmant, iar oamenii politici nu au întârziat să îngroașe listele cu numele celor infectați cu noul coronavirus.

Atmosfera de an pandemic a fost scoasă cel mai bine în evidență de un moment-simbol marcat în 2020, într-un mod atipic: parada de Ziua Națională. Pe 1 decembrie 2020 s-a marcat cea mai scurtă ceremonie destinată Zilei Naționale din istoria recentă (15 minute). La aceasta nu au participat decât un număr mic de politicieni, desfășurându-se în lipsa unui public spectator.

Cinci zile mai târziu de la acest moment, românii au fost chemați la urne pentru alegerile parlamentare, iar rezultatele au fost unele sub așteptările tuturor formațiunilor politice. În timp ce partide precum ALDE, Pro România și PMP nu au mai reușit să intre în Parlament, PNL a înregistrat un scor sub cel de la locale, USR-PLUS nu a mai reușit performanța de la europarlamentare, iar PSD, deși a fost decretat câștigătorul alegerilor, nu a reușit să înregistreze un scor care să-i permită să formeze un Guvern.

Cea mai mare surpriză a acestor alegeri a fost AUR – un partid nou, care a intrat în Parlament cu un scor confortabil și, cumva, peste noapte, pentru că nimeni nu a reușit să-i observe ascensiunea. Au urmat două săptămâni de negocieri complexe pentru formarea unui Guvern și, într-un final: PNL, USR PLUS și UDMR ajungând la un compromis, formând guvernul condus de Florin Cîțu.

În ceea ce privește mediul economic intern, anul pandemic este caracterizat de mulți specialiști ca fiind anul cu cel mai mare deficit bugetar din istorie și cele mai mari împrumuturi. După anunțuri ale unor pachete de măsuri care variau de la garantarea liniilor de credit şi subvenţionarea costurilor cu împrumuturile pentru IMM-uri până la majorarea bugetului pentru sănătate şi acordarea de ajutoare pentru şomaj tehnic și până la rectificarea bugetară nu a fost decât un singur pas. La mai puțin de o lună de la decretarea lockdown-ului, mai exact pe data de 15 aprilie, are loc prima rectificare bugetară care majorează deficitul la 6,7% din PIB. Pe cash, deficitul bugetului consolidat a crescut, la momentul respectiv, cu 31,9 miliarde de lei.

Apariția pandemiei și la noi în țară a dat peste cap planurile bugetare ale României, care la finalul lunii ianuarie 2020, deja împrumutase de pe piețele externe suma de 3 miliarde de euro prin două emisiuni de obligaţiuni cu scadenţe la 12 şi la 30 de ani.

Primăvara însă vine cu veşti tot mai proaste de pe frontul pandemiei COVID-19, iar avertismentele venite din partea agențiilor de rating nu contenesc. În luna aprilie, agenţia internaţională de evaluare financiară Fitch Ratings a înrăutăţit perspectiva de rating a României, de la stabilă la negativă, iar ministrul Finanţelor cataloghează decizia drept un avertisment dat populiştilor din Parlament.

Fitch Ratings prognoza că deficitul guvernamental al României se va agrava până la 8% din PIB în 2020, ca urmare a unei aşteptate scăderi a veniturilor în contextul pandemiei de COVID-19, urmând ca în 2021 să se reducă la 4,2% din PIB pe fondul revenirii activităţii economice.

La sfârşitul primăverii, România accesează din nou pieţele externe, de unde atrage 3,3 miliarde de euro. Potrivit Ministerului Finanţelor, tranzacţia a reprezentat cel mai mare volum de finanţare realizat de țara noastră într-o singură zi şi s-a bucurat de cea mai mare cerere înregistrată vreodată la o emisiune din partea investitorilor înainte de stabilirea costului final al emisiunii (cu ordine de peste 12 miliarde de euro), dar şi la închiderea tranzacţiei când nivelul cererii s-a menţinut la un nivel record, de 12 miliarde de euro.

În luna iulie, România împrumută din nou de pe piețele internaționale suma de 3,3 miliarde de dolari americani – tranzacție ce devine prima în dolari realizată de România după 2 ani de absenţă de pe această piaţă.

A doua rectificare bugetară are loc în luna august 2020, atunci când deficitul bugetar a crescut cu 50 miliarde de lei faţă de bugetul adoptat în decembrie 2019. La trei luni, bugetul este rectificat din nou, ceea ce face ca deficitul să ajungă la 9,1% din PIB. La finalul lunii noiembrie, România iese din nou pe pieţele externe, de unde atrage 2,5 miliarde de euro. Pe final de 2020, criza economică este departe de a se fi sfârşit, deși apariția vaccinului anti-COVID-19 dă speranță că lucrurile se îndreaptă spre făgașul așteptat.

Și, deși au existat mai multe semne economice pozitive în ultimele luni, incertitudinile legate de situația medicală continuă să pună sub semnul întrebării prognozele economice. Potrivit unei analize realizate de către Boston Consulting Group, există însă și câteva sectoare în România care s-au descurcat relativ bine pe timpul crizei:

  • – IT, domeniu ce se dezvoltă în România de câțiva ani și pentru care digitalizarea, care a fost puternic impulsionată de COVID-19, a avut o influență pozitivă la nivel global;
  • – Fabricarea și vânzarea cu amănuntul a articolelor nediscreționare, stimulate de tendințele de consum în schimbare determinate de măsurile de distanțare socială (și timpul crescut petrecut acasă), dar și a anumitor obiecte de îmbunătățire a casei sau tehnologii;
  • – Asistența medicală și farmaceutică, determinate de îngrijirea sporită pe care trebuie să o acordăm sănătății, dar și de alți factori, cum ar fi numeroasele teste pe care populația trebuia să le facă;
  • – Agricultura, care a avut un an foarte dificil în 2020, poate înregistra o revenire în 2021.

Investițiile publice, inclusiv în infrastructură, educație și sănătate, au reprezentat o mare speranță, împreună cu o alocare mai mare a fondurilor UE, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Acestea ar putea ajuta economia, dar trebuie să fim conștienți de istoricul și limitările administrative ale României în ceea ce privește investițiile publice și absorbția fondurilor europene.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii