Cautare




, Staff

Afaceri |
|

O propunere serioasă: Fără miracole

Un articol despre diferențele dintre afacerile românești și cele globale, despre sectoarele cu potențial de dezvoltare, situația din mediul public, antreprenoriat și clasa de mijloc.
Florin Pogonaru.jpg

„Am ajuns să fim o țară foarte interesantă care și-a dezvoltat clasa mijlocie de antreprenori în Spania și Italia, cu părinți și copii care consumă în România”, declara Florin Pogonaru, președintele Aoar, în cadrul evenimentului Forbes CEE Forum.

Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și fondatorul mai multor afaceri, a observat că o caracteristică a mediului de business din țara noastră este că n-a avut „alergii” între oamenii de afaceri români și cei străini. „De-a lungul timpului, diverși politicieni au încercat să opună mediul de afaceri străin celui românesc. Problema mediului de afaceri românesc nu a fost între investitorii români și străini, a fost între facilitățile acordate întreprinderilor mici și mijlocii să se dezvolte, în raport cu întreprinderile mari. Este o problemă de politică a ajutorului de stat”, a punctat Pogonaru.

Ce se revarsă din vena populistă?

Oamenii de afaceri români sunt nemulțumiți că firmele străine sunt favorizate la accesarea ajutorului de stat. Ajutorul de stat este acordat în asemenea mod încât poate fi accesat doar de către companiile mari, care sunt susținute în cele mai multe dintre cazuri de investitori străini. Politicienii exploatează această situație din populism, a afirmat Pogonaru. „Toată lumea are senzația că, dacă te înfășori în drapelul național, vei obține mai multe voturi. Probabil că este o parte de adevăr. De fiecare dată, noi, oamenii de afaceri, am învățat, la întâlnirile cu politicienii, să fim foarte atenți, dacă ei îl văd ca un subiect care face să tresalte vena populistă.”

Pe lista subiectelor populiste cu care jonglează politicienii, unul dintre cele mai recente este cel al băncilor, a precizat Pogonaru: „Nu spun că băncile n-au făcut abuzuri. Dar sunt subiecte care sunt livrate publicului, pentru că percepția este că ar fi aducătoare de voturi”. De exemplu, un mare președinte de bancă internațională i-a spus președintelui AOAR, de curând, că este ceva ce nu înțelege la noi. A fost impusă taxă bancară și în Polonia, Austria, Ungaria și Cehia, au fost desființate și-acolo fondurile de pensii, dar s-a făcut în liniște, doar sugerându-li-se companiilor că patria are nevoie de acei bani. „La voi, asta este însoțită de agresivitate, mi-a spus. Ceea ce aș remarca este că, din păcate pentru mediul de afaceri, mai ales în ultima perioadă, avem de-a face cu o exacerbare a agresivității politicului față de anumite părți de afaceri, pentru că se crede că se vând bine politic, pentru că, la un moment dat, probabil, din neprofesionalism, s-a gândit că, prin această agresivitate, se va ajunge să se încaseze niște sume care sunt nemaipomenite. Sunt doar lucruri care vor să îi împingă pe ceilalți în defensivă”, a punctat Pogonaru.

Pai versus bârnă

În același timp, el nu i-a ridicat în slăvi nici pe oamenii de afaceri din România – înainte de paiul din ochiul altuia, respectiv al oficialităților, a vorbit de bârna din ochiul mediului de afaceri. În România, în momentul de față, le place sau nu, oamenii de afaceri trebuie să accepte că trăiesc o schimbare totală a modelului de faceri, de la cel actual, bazat pe forța de muncă ieftină și cu valoare adăugată mică, care produce mărfuri cu valoare adăugată mică, la unul cu valoare adăugată ridicată. „Știți ce mă șochează?! Plimbându-mă mult prin Europa Centrală și de Est, când mă întâlnesc cu oameni de afaceri din Polonia, Cehia și Ungaria, toți vorbesc despre afaceri cu valoare adăugată – «Cât este marja?». Știți ce se discută în România? Ce cantitate producem – să producem mult. Apropo de înapoiere, deși nu este cuvântul potrivit, este o ruptură la nivelul mediului de afaceri: n-are maturitatea să se orienteze spre valoare adăugată ridicată. Sigur lucrurile acestea pot fi și provocate.”

De asemenea, recunoscând că salariile din România erau mici, iar creșterea din ultimii doi – trei ani are o parte de adevăr, el a subliniat că o creștere a salariilor trebuie să se facă în concordanță cu nivelul productivității și în paralel cu investițiile în echipamente. „Să vedem unde se află drumul între aceste două adevăruri – cum ne repliem.”

Paiul din ochiul Guvernului este legat de modul în care distribuie bani. De exemplu, la rectificarea bugetară din septembrie, 85% din buget a fost distribuit spre salarii și ajutoare sociale, iar 15% spre investiții. „Ce crezi despre această economie ca leadership? Încotro se va duce? Am avut discuții directe cu Guvernul, cu toată lumea și-am întrebat: Ce facem?! Eu, în firma mea, dacă cresc salariile și nu aș dezvolta capacități noi de producție, mi-ar fi clar că trebuie să închid”, a afirmat Pogonaru, recunoscând că economia națională este diferită de o companie, deoarece are alte atribuții și poate apela și la împrumuturi externe.

Leadership și viziune versus silver bullet

Alt exemplu de miopie în abordarea dezvoltării economiei este modul în care se fac investițiile în domeniul auto. „Când auzi că firmele auto, până în 2030 – 2040, trec pe automobile electrice, o țară a cărei economie este bazată pe componente auto pe vechiul automobil nu-și face nicio problemă; nu vezi Guvernul ieșind să spună de mâine că ajutoarele de stat vor merge numai către firmele care vor produce componente pentru automobilele electrice. Acum suntem în deficit de forță de muncă, dar, în cinci ani, s-ar putea să trebuiască să închidem pentru că nu va mai fi nevoie de acel de tip de automobil. O serie de capacități de-aici s-ar putea închide.”

Pogonaru a subliniat că nu dorește să creeze panică, ci doar să semnaleze faptul că unele țări au început deja să ia asemenea măsuri. Ungaria a început să deruleze campanii de atragere a companiilor care produc componente pentru automobile electrice. „Asta înseamnă leadership și viziune.”

Senzația lui Pogonaru este că principala problemă cu Guvernul actual este că are sentimentul că există soluții excepționale. „Dai o lege, precum impozitarea tuturor firmelor și split TVA, despre care crezi că va rezolva o problemă, precum cea a evaziunii. După o perioadă constați că n-are legătură cu evaziunea. Este o mare greșeală această idee de silver bullet. Nu este așa. Trebuie să-ți sufleci mânecile și să rezolvi.”

Lucrurile de zi cu zi

Agenția Națională de Administrare Fiscală, de exemplu, are nevoie de îmbunătățirea structurii IT și modalitatea de a face achiziții publice poate fi mult îmbunătățită, doar aplicând soluțiile țărilor din jur. „Avem niște probleme pentru care nu este nevoie doar de leadership, ci și de manageri care să taie din aceste blocaje create din ceea ce am făcut până acum.” Pe aceeași idee, avem nevoie de corelarea bazelor de date între ministere, dar nu printr-o nouă agenție, ci apucându-ne de lucru cu actuala. „Sunt lucruri practice, de zi cu zi.”

Pe aceeași idee, a îmbunătățirii eGovernment-ului, președintele AOAR a recomandat să lăsăm tribunalele să judece trecutul și să ne asumăm viitorul – să investim în IT, la nivelul sectorului public. „Asta în sine va provoca o anumită mișcare în sectorul public. Trebuie, cu prioritate, sectorul public să investească în digitalizare. De-aici, probabil, va reîncepe totul”, prognozează Pogonaru.

De stânga sau de dreapta

Diferența dintre stânga politică și dreapta politică este mai puțin evidentă în țara noastră, a mai spus Pogonaru. „Știu cel puțin două guverne de stânga care au luat măsuri de dreapta în mare viteză. Știu câteva guverne de dreapta și câțiva lideri liberali care promovează niște idei populiste de stânga aiuritoare. Și dreapta și-a tăvălit numele în moda aceasta a populismului. Nici stângii, cu tot acest stres pentru mediul de afaceri, nu îi stă bine.”

Totuși, a subliniat că, dacă poporul român alege stânga, el, ca om de afaceri, se adaptează acestei situații. „Poporul român este pe cale să se hotărască. Sunt fascinat de chestiunea aceasta. Dacă vorbești cu cineva și îi spui că ești om de afaceri, zice că patronul este hoț, dar aceeași persoană îți vorbește cu atâta entuziasm de fiul său care are o afacere, încât îți spui «Dumnezeule, aceasta este pură schizofrenie». Dar aceasta este România. Oamenii politici au fost aleși și au niște drepturi, pentru că își asumă niște decizii și riscuri politice”.

Zonele defavorizate 

Avem o problemă cu dezvoltarea afacerilor din mediul rural, fiind o problemă de masă critică și de densitate, a susținut Pogonaru: „Am încercat cu educație IT, training-uri și așa mai departe. Nu ai suficientă densitate. Am încercat să captăm și să educăm copiii celor care lucrează în străinătate. La un moment dat, nici nu știi dacă sunt întreprinderi sociale sau dacă sunt pentru profit. Soluția s-a găsit în apelarea la fonduri europene.” Nu a funcționat nici așa, din motive diverse.

În schimb, în România, sunt câteva domenii care s-au dezvoltat într-un mod incredibil, a precizat Pogonaru, detaliind despre agricultură. „Uitați-vă la agricultură. Dacă mă întrebați de spirit antreprenorial în țara aceasta, domeniul agricol, unde se accesează fonduri europene, se obțin credite și diferite fonduri, vibrează. În momentul de față, modul cum se dezvoltă agricultura la firul ierbii este remarcabil.”

De asemenea, deși acum agricultura crește, IT-ul s-a dezvoltat accelerat în ultimii ani, astfel încât a ajuns să aibă o mai mare contribuție în PIB decât agricultura. „N-avem unicorn, dar nu mai durează mult. Haideți să credem că vom avea și un unicorn IT românesc.” Motivul pentru care nu avem încă un unicorn este că și în IT-ul românesc s-a folosit, o perioadă îndelungată, modelul lohn. Astfel, deși salariile din IT sunt mai mari decât în alte domenii, acestea sunt incomparabil mai mici, iar proiectele sunt de mai slabă anvergură decât ceea ce se întâmplă în alte țări din lume. Plus că o mare parte din IT-iștii extraordinari au emigrat. „Această lipsă de curaj din mediul de business românesc, această auto-negare pe care o avem în noi ne face să credem că nu putem avea firme care sunt creative, care pot duce valoare adăugată și să ne ducem spre commodities.” El mai speră să vadă creșteri în turism și industrie, o modificare spre automobilele electrice. Chiar dacă nu avem producție internă, unele companii au început deja să construiască stații de încărcare pentru automobilele electrice.

Dezvoltarea clasei medii? 

Pentru dezvoltarea României, președintele AOAR și-ar dori o clasă de mijloc de antreprenori: „O problemă a noastră de educație, la nivel popular, este lipsa de asumare.” Această lipsă de asumare este cel mai mult remarcată de antreprenori, când văd corupția și credulitatea românilor în fața mesajelor populiste care ascund această corupție. „Marea problemă este că poporului român nu i se face educația aceasta a asumării de a aduce lucrurile măcar pe distanță mică de la A la B, pentru a avea discernământ, respectiv acea clasă mijlocie de antreprenori”, a explicat Pogonaru.

În schimb, am ajuns să avem o clasă mijlocie de consumatori în țară și o clasă mijlocie de antreprenori în afara țării. „Am ajuns să fim o țară foarte interesantă care și-a dezvoltat clasa mijlocie de antreprenori în Spania și Italia, cu părinți și copii care consumă în România.”

Cu toate acestea, el crede în România și este optimist, cu atât mai mult cu cât copiii săi s-au reîntors după studiile făcute în străinătate și lucrează aici. „Eu am avut și noroc în această țară. Nu vreau să las impresia că sunt pesimist.”

Pentru toate acestea, practic, trebuie doar să mai rezolvăm unele situații, pe ici – pe colo, în punctele esențiale.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii