Cautare




, Staff

Editor-in-Chief Forbes România

|
|

O perspectivă mai largă

Cei care călătoresc frecvent în străinătate știu că o diferență de fus orar de două ore poate fi depășită, cu un pic de efort, astfel încât să poți face față oricărui program, indiferent cât de aglomerat ar fi. Dincolo de acest prag se spune că orice oră în plus se traduce în cel puțin o zi de adaptare a organismului la noul fus orar.
ionut_bonoiu_editorial.JPG

Astfel că o călătorie în SUA ori Asia de Est aduce, de cele mai multe ori, împreună cu disconfortul celor 7-10 ore diferență de fus orar și o oportunitate imensă: deconectarea de la zgomotul zilnic. Așa a fost pentru mine săptămâna pe care am petrecut-o la New York, alături de colegii de la Forbes SUA, dar și din restul lumii, la primul summit internațional al partenerilor din rețeaua Forbes, despre care voi scrie în următoarele ediții ale revistei și pe forbes.ro.

Cei aproape 10.000 de kilometri distanță mi-au permis să înțeleg, în ultima săptămână, că suntem prinși în lupta noastră zilnică cu avalanșa de zgomote care vin de la DNA, Președinție, Guvern sau „pe surse”, de prin diferite partide politice și instituții mai mult sau mai puțin de stat și uităm să punem lucrurile în context. Înghițim pe nemestecate informațiile care ne vin pe Facebook, ne grăbim să emitem judecăți de valoare pe bandă rulantă, fie că vorbim de impactul noului Cod Fiscal, de o condamnare a unui politician/om de afaceri sau de impactul pe care îl vor avea refugiații sirieni asupra României și, prin extensie, asupra Europei în ansamblu.

Este și cazul decesului lui Corneliu Vadim Tudor, care a declanșat o isterie de păreri la fel de extreme ca personajul în sine. Cei care au trăit pe viu alegerile din anul 2000 își aduc aminte, probabil, de consternarea unei zile de decembrie în care au fost nevoiți să aleagă între Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor.

Interesant este însă că pe lista participanților la acel scrutin s-a aflat și unul dintre cetățenii care se bucură de multă vreme de cele mai înalte cote de încredere în rândul populației. Mugur Isărescu abia strângea la vremea respectivă un milion de voturi, candidând din partea Convenției Democrate din România (CDR), în condițiile în care era de aproximativ un an prim-ministru.

Extremismul și populismul care l-au ridicat pe Vadim Tudor au câștigat în ultimii ani, după marea criză economică, cote importante de popularitate în toată lumea, din Grecia (Syriza) și Spania (Podemos), până în Franța, Finlanda, Olanda, Belgia sau, mai recent, în Marea Britanie, prin victoria lui Jeremy Corbyn.

Nici de cealaltă parte a oceanului, în SUA, lucrurile nu stau cu mult mai bine.

Lovituri sub centură pornite din interiorul propriului partid (scandalul emailurilor în care este implicată Hillary Clinton), lacrimi și suspine (apariția lui Joe Biden la „The Late Show” și discuția despre decesul fiului său în acest an, în urma unui cancer la creier, și insistența gazdei Stephen Colbert pentru candidatura actualului vice-președinte democrat pentru cursa prezidențială), nimic nu e prea mult pentru a câștiga puterea.

Dar după cum spunea și Steve Forbes, care încerca să ne aducă un pic de lumină în privința nebuloasei care înconjoară alegerile prezidențiale de anul viitor, cea mai neașteptată manifestare a incapacității guvernelor lumii de a readuce creștere economică sustenabilă este ascensiunea personajelor controversate, precum Donald Trump.

„Dacă m-ar fi întrebat cineva în urmă cu câteva luni, aș fi zis că e o glumă candidatura lui Trump. Dar uitați-vă la ceea ce se întâmplă în sondaje. Iar dacă o să includă și reduceri sau eliminări de taxe în programul lui, o să spun din ce în ce mai puțin că e o glumă”, afirma Steve Forbes.
Cu un astfel de context, tot mai agitat, România are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate. Și sănătate mintală.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii