FacebookTwitterLinkedIn

Francezul François Pétry (47 de ani) a preluat conducerea Holcim România la începutul lunii februarie a acestui an, înlocuindu-l pe Daniel Bach care a fost numit director regional pentru zona Asiei de sud-est. Nu visa să ajungă în România şi, mai mult, aceasta este prima lui experienţă de expat. Spune însă că piaţa autohtonă este „una dintre cele mai importante pieţe pentru Grupul Holcim din Europa”, de aceea simte ca pe o provocare rolul care i-a fost atribuit. În biroul său, pe un whiteboard sunt scrise zilele săptămânii şi lunile în română, semn că, deşi este de puţin timp aici, Pétry este dispus să înveţe limba pentru a înţelege mai bine specificul local. „Sunt la a opta lecţie de limba română – am ajuns la lunile anului şi la zilele săptămânii”, spune francezul încântat de progresele făcute. Trecând la business, „prioritatea priorităţilor” pentru piaţa autothonă, după cum mărturiseşte, sunt clienţii, o parte din ei fiind aspru loviţi de criză. „Încercăm în continuare să le înţelegem cât mai bine nevoile şi să răspundem cât mai bine aşteptărilor lor”, spune François Pétry. De altfel, aceasta este preocuparea şi la nivelul companiei, mai ales că, în primul semestru din 2015, ar trebui să se încheie fuziunea între grupul elveţian Holcim şi concurentul său francez Lafarge, ce vizează crearea unui lider mondial al sectorului cimentului.

În condiţiile în care domeniul construcţiilor, unul dintre cele mai afectate de criză, nu dă încă semne evidente de revitalizare, a doua prioritate pentru Holcim este legată de colaboratorii săi. „În aceşti ultimi ani, am redus capacităţile de producţie, deci am adaptat efectivele de lucru. Astăzi sperăm că situaţia economică se va stabiliza şi încercăm să ne păstrăm oamenii, să îi formăm, să îi facem să devină mai adaptaţi nevoilor companiei”, explică francezul. În ultimii ani, Holcim că şi-a redus numărul de angajaţi – de la 1.052 în 2010 la 800 în 2014. Însă, aşa cum subliniază Pétry, şi externalizarea a fost una dintre soluţii, nu numai concedierile „Anul trecut, de exemplu, un număr important de şoferi au putut să îşi cumpere camioanele. Peste 45 de şoferi au avut şansa fie de a-şi cumpăra camionul, fie de a intra într-o societate şi să cumpere prin intermediul unuia dintre colegii lor”, argumentează el. În plus, compania a organizat cursuri de formare, unii angajaţi putând pleca la posturi în străinătate, în cadrul grupului.

„În România, capacitatea de producţie a tuturor companiilor este dublă faţă de nevoia pieţei de acum (n.red.: Numai compania elveţiană are o capacitate de producţie de 6 milioane de tone pe an). Până la sfârşitul anului trecut, nevoia pieţei de ciment a scăzut, acum pare că lucrurile se stabilizează puţin şi sperăm că nevoia pieţei nu va continua să scadă”, explică el. Spune însă răspicat că închiderea fabricilor nu este o opţiune, iar investiţiile continuă în România. De altfel, de la intrarea pe piaţa autohtonă, Holcim a investit deja 700 de milioane de euro, iar pentru 2014 sunt prevăzute 15 milioane de euro. „Am investit mult în această ţară, iar rezultatul este că fabricile noastre sunt printre cele mai performante din Europa şi la un nivel foarte bun în grup”, mai spune el. Un exemplu ar fi instalaţia de Recuperare a Energiei Termice Reziduale, care înlocuieşte aproximativ 15% din energia electrică ce se consumă la fabrica de la Aleşd, cu energie verde.

Pétry este de părere că unul dintre punctele forte ale României este calitatea oamenilor. La polul opus, ar trece infrastructura, un domeniu unde „pot fi făcute îmbunătăţiri”, de aceea spune că este bine că fabricile Holcim se află în două puncte diferite ale ţării (Câmpulung şi Aleşd), în caz contrar, ar fi fost foarte dificilă alimentarea pieţei dintr-un singur punct. Însă, în aceeaşi măsură, carenţele în materie de drumuri pot deveni oportunităţi pentru un producător de ciment. Dar până la materializarea acestora, François Pétry descoperă România şi pare decis să facă istorie aici.

Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România