Cautare




, Contributor

Consultant și analist de risc politic, CEO Smartlink, fost Policy Manager la Google Bruxelles

Opinii |
|

O alegere dură

Radu Magdin, consultant și analist de risc politic
editorial radu magdin_ok

Sfârșitul anului nu a fost deloc calm pentru sectorul de afaceri din România. O ordonanță de urgență publicată de Guvern, cu câteva zile înainte de Crăciun, a anunțat impozite noi și semnificative care afectează în special băncile, companiile energetice și companiile de utilități, împreună cu fondurile de pensii administrate privat. În consecință, Bursa de Valori din București a înregistrat o scădere zilnică de 12%, o scădere care a fost văzută ultima dată în timpul crizei din 2008-2009 și care a distrus întreaga creștere a cotei din 2018. Asociațiile de afaceri și experții economici au fost unanimi în a condamna lipsa previzibilității politicii fiscale și au avertizat împotriva efectului de ansamblu asupra creșterii economice și asupra consumatorilor.

S-ar fi putut face ajustări – nefăcute în părțile esențiale – dar imaginea generală este clară: naționalismul economic, pretinsul patriotism interesat adoptat de coaliția de guvernământ este mai mult decât retoric și va afecta părți majore ale economiei în următorii ani. Pentru sectorul de afaceri, vestea proastă este că acest stil de guvernare (de numit „filosofie” ar fi prea mult pentru ceea ce a fost doar o reacție emoțională) va rămâne prezent. Întrebarea este cum multinaționalele care operează în România, sau pe larg investitorii străini și locali, ar putea să atenueze efectele negative și să împiedice evenimente similare din a se întâmpla.

Schimbarea economică a naționalismului a fost deja prezentă în manifestul PSD din 2016. Ceea ce nu era clar era cine ar susține financiar măsurile propuse de social-democrați. Cu o creștere economică robustă, puțini au considerat consecințele depline ale unor astfel de politici, deși liderul PSD a sugerat uneori care sunt țintele potențiale – companiile multinaționale, băncile, companiile de energie și de retail. Proiectul ordonanței de urgență urmărește îndeaproape direcțiile discursului lui Liviu Dragnea transmis Consiliului Național PSD cu două zile înainte de conferința de presă a Ministrului Finanțelor și consilierul economic și fiscal al Prim Ministrului; chiar mai important, ele reflectă nu doar viziunea conducerii PSD și a membrilor săi, ci și opinia dominantă în rândul susținătorilor și alegătorilor PSD. De exemplu, pe baza unui sondaj CURS din 2018, numai unul din patru români are încredere în bănci: există oportunitatea pentru orice întreprinzător politic de a vedea o sursă semnificativă de voturi. PSD a făcut ceea ce este bine pentru o mare parte a alegătorilor, deoarece, pentru a cita un comunicator politic renumit din partea majorității parlamentare, „a putut face acest lucru”.

Orientarea PSD nu se va schimba decisiv dacă/când Liviu Dragnea își va pierde controlul strâns asupra partidului. Țara încă mai are inegalități și nevoi sociale importante, astfel că un partid progresist este important pentru scena politică. Problema este schimbarea socială, iar progresul poate veni chiar și fără frustrări: demonizarea unei părți a sectorului privat pentru scheme/planuri/comploturi și profituri mici nu îi va face pe restul bogați. Este nevoie de un act de re-echilibrare mai subtil, dar în politica românească de stânga nu există nimeni capabil și dispus să facă acest lucru. Lipsa ideologiei în dezbaterea publică (mai mult strigătele din PSD și urletele din afaceri și opoziție) pot face directorii executivi să se întrebe dacă mai există ceva corect de stânga, sau dacă a mai rămas ceva de partea dreapta a politicii. Vizarea companiilor multinaționale este o strategie convenabilă pentru a îndepărta atenția de la performanța politică mai puțin convingătoare a guvernului (care probabil va continua să aibă în vedere competențele actuale ale PSD și criza de personal și lipsa dorinței de profesionalizare și a unei „uși deschise” în privința politicii rotative a experților) și ar putea deveni o necesitate, deoarece contextul global și european are un efect negativ (mai ales având în vedere războiul comercial dintre SUA și China și climatul regional de securitate tensionat). Imensa inegalitate care caracterizează societatea românească nu poate rămâne fără rezultate politice, astfel încât baza electorală a PSD va accepta cu ușurință orice mișcare care se adresează celor identificați în discursul public ca fiind „inamicul poporului”.

Având în vedere aceste tendințe foarte probabile, ce ar trebui să ia în considerare multinaționalele care operează în România în planul lor de lucru pentru următorii ani? Primele lucruri pe care le-ar putea face sunt să acorde cu adevărat atenție la ceea ce spun social-democrații: această avalanșă de reglementări nu a venit de nicăieri, iar lipsa planurilor de urgență ar trebui să declanșeze unele re-evaluări ale departamentelor de afaceri publice ale companiilor multinaționale. De exemplu, având în vedere discursul cel mai recent al lui Dragnea, operatorii de hipermarketuri ar trebui să se pregătească pentru acțiunile guvernamentale din acest an: despre cum „alimentele otrăvite” nu vor rămâne fără consecințe de reglementat, fie la nivel executiv, fie la nivel legislativ. Nu este vorba despre companiile multinaționale care spionează ce vrea să facă PSD, ci despre înțelegerea semnalelor publice și despre încercarea de a dezamorsa cât mai mult posibil tensiunile, prezentând raționamente puternice pentru toate scenariile posibile (rețineți că aceste narațiuni ar trebui să meargă dincolo de comunicatele fade de presă despre „impactul economic dezastruos” care nu impresionează pe nimeni și ar trebui să încerce să se folosească mai mult de motivații politice) și, de asemenea, o narațiune pozitivă, defensivă, dacă nu ofensivă.

Întreprinderile ar trebui să depășească spațiul celor care împărtășesc și își exprimă perspectivele – spectrul de offshoring/ outsourcing nu sperie pe nimeni în cazul unor sectoare precum cel bancar, energetic sau de utilități. Mai ales cu creșterea considerentelor de acțiune puternică la nivel global și regional. Aș sfătui cu tărie împotriva reacțiilor publice puternice și aș lua un alt traseu. Acesta este al doilea punct al meu. Într-un articol recent din Harvard Business Review privind ceea ce trebuie să facă multinaționalele pentru a reuși în Africa (aceasta nu este menită să sublinieze că România este mai puțin decât o țară din UE vibrantă și demnă – chiar și UE/Bruxelles-ul consideră acum mai mult profiturile companiilor multinaționale din perspectivă de reglementare), sfatul cheie este să arate cu adevărat angajamentul pe termen lung față de comunitățile locale și să construiască întreprinderi la o scară semnificativă. Aceasta este cea mai bună cale înainte pentru orice țară, pe orice continent, când detectezi populismul sau apetitul pentru demonizare.

Ceva în modelul de afaceri sau în abordare trebuie să se schimbe pentru ca multinaționalele din România să se reconecteze cu comunitățile locale și cu alegătorii obișnuiți – este ceva mai mult decât relațiile publice, este vorba despre a lucra mai mult în îngrijirea angajaților, despre a ține cont de cerințele clienților și despre promovarea bunei activități desfășurate la nivel comunitar. De asemenea, asigurați-vă că vă mentineți promisiunea și că aveți produse de aceeași calitate pe rafturile din România ca și pentru alte piețe cheie. Obținerea respectului consumatorilor va face mai puțin probabil – sau mai costisitor – ca politicienii să vizeze companiile multinaționale din anumite sectoare (într-adevăr, un exercițiu de făcut în aceste zile este de a privi cine este protejat de efectele negative ale deciziilor anunțate). În ansamblu, în aceste perioade complicate, multinaționalele ar trebui să se echipeze cu instrumentele de înțelegere a politicii electorale pentru a nu deveni principala sa victimă; și, prin câștigarea respectului public și a recunoașterii, să nu mai fie la îndemâna antreprenorilor politici înfometați.

 

„Multinaționalele din România au în față două realități dureroase: fie înțeleg adevărul politic, fie devin victimele sale.”

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii