Cautare




, Staff

Afaceri |
|

Noul model de business: complex și global

O discuție despre gradul tot mai mare de complexitate al corporate compliance sau al conformității cu regulile financiare și legale, aflate într-o evoluție tot mai dinamică.  
150 Camelia Nita

 

Pentru a explica gradul de complexitate al corporate compliance, Camelia Niță, Managing Director al TMF România, s-a uitat la modelele de afaceri din ultimii 20 de ani. „Ce au decis companiile să facă, pentru a se dezvolta și pentru a rămâne competitive pe piață?

Și-au reconsiderat strategiile în ce privește costurile – le-au redus, și-au diversificat serviciile și soluțiile, au fost mai aproape de clienți și s-au extins. Au reușit cu succes prima parte, să reducă din costuri apelând la modelul SSC («shared service centers»”, a detaliat Niță. Acest model a fost de succes, dar tehnologia a evoluat. În aceste condiții, având modelele bazate pe RPA (Robotic Processes Automation) ca alternativă, SSC-urile vor fi transformate. „Din acest motiv reducerea costurilor nu va mai fi o prioritate. Firmele au început de acum zece ani să regândească modelele de afaceri și să pună preț pe globalizare. Ce înseamnă a fi global? Faptul că ești o firmă prezentă în 150 de țări și ai operațiuni peste tot în lume nu înseamnă neapărat că ești global, cu toate că ești într-adevăr multinațional”, a subliniat Niță.

Cele trei criterii pentru o afacere globală

Managing Director-ul TMF România a precizat că, pentru a fi globală, o companie trebuie să îndeplinească măcar trei criterii. În primul rând, trebuie să aibă procese globale standardizate si sa foloseasca, același mod de măsurare a performanței în toate țările în care este prezentă, „A fi global înseamnă, în al doilea rând, să poți muta forța de muncă ușor dintr-o țară în alta, având procesele deja standardizate. În al treilea rând, trebuie să poți adapta ușor cele mai bune practici, dintr-o regiune în altă regiune sau țară. În felul acesta, se câștigă timp”, a adăugat Niță. Din acest motiv, acum câțiva ani firmele au început să se concentreze pe un alt model de business: global business services („GBS”). „Nu le desființează pe celelalte, ci le îmbină și le folosesc în mod diferit. Foarte simplist, este ca și când toate procesele de backoffice, cum ar fi IT, Financiar, HR, Marketing etc. – sunt restructurate și regândite.Fiecare funcțiune are câte un responsabil având în gestiune bugete separate, iar oamenii din aceste departamente funcționale sunt profesioniști și au foarte bune abilități de «customer care»”, a punctat Niță. „Astfel, dacă SSC se concentrează pe optimizarea costurilor, modelul GBS are ca obiectiv creșterea valorii afacerii”, a menționat Niță.

Și mai complicat

Nu sunt singurele  modele.  Lucrurile  pot fi mai complicate de atât, a subliniat Niță. De exemplu, o multinațională poate decide să proceseze în Asia facturile de cumpărare, în India plățile, în China să aprobe plățile, în vestul Europei să realizeze conformitatea pentru TVA și în estul Europei să coordoneze raportările către autorități. „Am rezolvat problema standardizării, dar a fi cu adevărat global înseamnă să știi să te localizezi – să știi să faci lucrurile cu un grad înalt de standardizare și calitate, indiferent de țară”, a descris Niță. În acest sens, multe companii aleg un singur furnizor GBS cu prezență globală pentru a beneficia în același timp atât de expertiza locală, cât și de uniformitate în procese. „Când vorbim de localizare, ne referim atât la simplificarea operațiunilor deja existente ale unei companii pe o anumită piață, cât și la confortul deschiderii unei sucursale în orice altă țară. Iar acest lucru este influențat de gradul de complexitate al mediului de afaceri.” Studiul „Financial Complexity Index”, realizat de TMF Group în 2017, evidențiază cât de ușor sau dificil este să operezi în mediul de afaceri din 94 de țări.

Turcia s-a dovedit a fi cel mai complex mediu de afaceri, iar Insulele Cayman unul dintre cele mai simple de operat luând în calcul raportarea financiară, know-how-ul și tehnologia. „Mediul de afaceri a devenit foarte dinamic și complex și nu este de mirare că reacția autorităților și a organismelor internaționale este pe măsură; mă refer la FATCA, CRS, BEPS sau KYC”, a adăugat Niță. Astfel, toate aceste raportări sunt responsabilitatea contabililor, a consultanților, a avocaților sau a ofițerilor responsabili de „compliance”. Ei trebuie să coopereze foarte bine pentru ca rezultatul să fie unul corect. Lipsa conformității cu aceste reguli poate lovi întreaga corporație. Amenzile sunt foarte mari, iar riscul reputațional este crescut. „Acesta este motivul pentru care executivii de tip C aleg să dea o mai mare importanță procesului „corporate compliance” și să îl folosească la maximum în beneficiul lor. Dacă vorbim despre tendințe, este clar că meseria de compliance officer va avea o cu totul altă valoare, iar cerințele de la o persoană care să facă toate aceste lucruri vor fi cu totul altele decât până acum”, a precizat Niță.

Cum sună viitorul? 

„Complex, cu multe reguli complicate, pe măsură ce modelele de business și mediul de afaceri se transformă. Cum să rămânem în joc? Alegem partenerii potriviți, testăm permanent sistemele implementate și profităm de avantajele aduse de implementarea inteligenței artificiale”, a precizat Niță. În 1950, afirmă ea, Alan Turing se întreba dacă roboții pot gândi. Întrebarea a fost reformulată și s-a concluzionat că roboții pot fi ca oamenii în clipa în care, în jocul imitării, un om nu poate face diferența între cine i-a răspuns – omul sau robotul. În 2014, un robot deja a trecut acest test”, a mai spus Niță. Ea mai crede că, în viitor, lumea va alege businessurile care au robotul cel mai prietenos. „Iar în ideea aceasta copiii noștri vor concura cu roboții în anumite activități despre care știm că vor fi executate perfect de către aceștia. Motiv pentru care este important să știm de acum ce fel de abilități trebuie să sădim și să dezvoltăm în ei, ca să poată să-și găsească locul în societate, așa cum va fi ea chiar și peste 100 de ani”, a precizat Niță, care oferă un alt exemplu neașteptat. În Hong-Kong, există deja o companie care are în board un director robot. „Nu doar că participă la ședințe, dar are și drept de decizie în deciziile financiare ale companiei. Nu vreau să-mi imaginez un director de HR robot”, completează amuzată Camelia Niță. Dacă nu v-ați convins că lumea se schimbă definitiv, ea a mai propus un scenariu. „Stai acasă, te uiți televizor, sună soneria, la ușă este o dronă care îți aduce o pereche de pantofi minunați, pe care i-ai dorit de multă vreme. Problema este că nu i-ai comandat. Dar cine? AI-ul, agentul tău inteligent, un văr mai avansat al lui Siri, care ți-a studiat comportamentul pe internet, știe că tocmai ce au intrat banii din salariu și ți i-a livrat. Ce crezi că vei face: îi vei păstra?”

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii