Cautare




, Contributor

Energie |
|

Forbes 21 pentru 2021. Noi provocări în sectorul energiei

Sectorul energetic din România se va confrunta cu noi provocări în 2021, de la liberalizarea pieței de energie electrică, până la respectarea standardelor privind energia regenerabilă. Cum va gestiona România aceste schimbări?  
050 dosar21 06 energie

Anul 2021 a debutat cu un moment important în sectorul energiei din România: liberalizarea pieței energiei electrice. Prin acest proces, prețurile au încetat să mai fie reglementate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, iar furnizarea energiei electrice a început a se desfășura în mod concurențial, pe baza contractului încheiat între clientul casnic şi furnizor. În acest context, şase milioane de consumatori sunt nevoiți să facă o alegere: fie de a păstra contractul deja existent și a plăti prețurile universale, fie de a semna un contract nou în piața concurențială. Cu toate acestea, cu o lună înainte de acest moment, un procent de peste 90% dintre clienții casnici nu erau conștienți de această schimbare, potrivit unui sondaj al Asociaţiei Energia Inteligentă.

Perioada în care consumatorii pot încheia contractele de furnizare a fost stabilită inițial până la data de 1 februarie a.c., însă Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a ales să o prelungească până la 30 iunie 2021. „Consumatorilor casnici care nu optează pentru o ofertă concurenţială li se va furniza în continuare energie electrică, în regim de serviciu universal, în condiţii care ar putea fi însă mai puțin avantajoase decât cele din ofertele concurenţiale”, declara Bogdan Chiriţoiu, în luna ianuarie.

În ceea ce privește costurile, ANRE arată că, în urma analizei ofertelor concurențiale, media a 10 oferte ale furnizorilor (în funcție de valoarea facturii cu un consum mediu lunar de 100 kwh) este mai mică cu 6,7 lei decât media prețului din ofertele de serviciu universale. Rămâne de văzut, însă, care va fi rata consumatorilor care vor alege să treacă în regim concurențial și să își schimbe furnizorul.

Decizia privind piața energiei electrice vine după ce, în luna iulie 2020, a avut loc procesul de liberalizare a pieței gazelor naturale. Potrivit datelor furnizate de ANRE, dintre cei circa 3,4 milioane (3.378.794) de clienţi casnici cu contracte reglementate la data de 30 iunie 2020, doar 10% (395.336) au încheiat un contract în regim concurenţial, de la debutul liberalizării, până la sfârșitul lunii octombrie 2020. În cadrul unui raport intermediar realizat de Consiliul Concurenței, actualizat în luna octombrie, 92,2% dintre clienții casnici cărora li se furnizau gaze naturale în regim reglementat nu și-au exercitat dreptul de eligibilitate, iar dintre cei care au trecut în regim concurențial, 98,1% nu au schimbat vechiul furnizor în acest proces. Datele arată că aproximativ 5.000 de clienți casnici au schimbat regimul și, concomitent, și furnizorul de gaze. Ne așteptăm la procente similare și anul acesta, în cazul furnizării energiei electrice, deși furnizorii au îmbunătățit metodele de informare a consumatorilor.

 

Viitorul vrea să fie verde

O tendință ce ar putea fi amplificată anul acesta este reprezentată de creșterea importanței energiei regenerabile în România. Potrivit datelor publicate în luna ianuarie de organizaţiile Ember şi Agora Energiewende, sursele de energie regenerabilă au produs 38% din nivelul de electricitate din Uniunea Europeană în 2020, în creştere faţă de 34% în 2019. Raportul a mai arătat că sursele regenerabile de energie au livrat 38% din nivelul de electricitate anul trecut, comparativ cu 37% furnizate de combustibilii fosili, fapt ce oferă o perspectivă optimistă asupra sectorului în viitor. În pofida creșterii nivelului de energie eoliană și solară, energia produsă din cărbune a scăzut cu 20% în 2020, reprezentând un procent de 13% din totalul energiei electrice generate în UE.

„Europa se bazează pe energie eoliană şi solară pentru a se asigura că nu numai cărbunele va fi eliminat treptat până în 2030, ci şi pentru a elimina treptat emisiile de gaze, pentru a înlocui centralele nucleare închise şi pentru a satisface creşterea cererii de energie electrică”, a declarat Dave Jones, analist senior în domeniul energiei electrice pentru Ember şi autor al raportului. Liderii Uniunii Europene își propun, de asemenea, să reducă nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% faţă de nivelurile din 1990 până în 2030, iar în calitatea sa de membru UE, România se aliniază acestui obiectiv. România are în vedere atingerea ţintei de 30,7% privind ponderea energiei regenerabile până în anul 2030.

De asemenea, anul 2021 poate aduce un progres al României în sectorul energiei regenerabile: clădirile private nou construite trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”). Astfel, indiferent de tipul de clădire, este necesar ca acestea să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat din surse regenerabile de energie și printr-un grad ridicat de eficiență energetică, ca parte a obiectivelor proiectului „România eficientă”, demarat de Energy Policy Group.

Noile tendințe ale sectorului energetic din România se vor alinia în 2021 standardelor stabilite de Uniunea Europeană, însă rămâne de văzut care va fi modul în care vor evolua acestea.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii