Cautare




, Contributor

Macroeconomie |
|

Nepregătiţi pentru viitoarea criză

056 core Dan Bucsa 1
România a pierdut întregul avantaj câştigat după criză şi ajunge cu salariile şi pensiile la un nivel la fel de nesustenabil precum cel din 2008 – 2009. Astfel că ajustarea din 2010 a fost făcută în zadar.

Economia României este „în cea mai vulnerabilă poziție dintre toate țările europene, iar ajustările salariale din 2009-2010 s-au făcut degeaba. BNR ține cursul sub 4,7 lei, deși valoarea lui e în jurul a 5 lei (ca să nu-i încurce presiunile pe inflație), iar o viitoare criză ne va găsi nepregătiți”, consideră Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit pentru Europa Centrală şi de Est.

Analiza sa arată că ţara noastră pierde teren în continuare, ca urmare a măsurilor adoptate în ultimii ani. Cu toate acestea, politicile continuă în aceeaşi direcţie, cu majorări artificiale de salarii şi pensii, tăierea investiţiilor (inclusiv cofinanţările de fonduri europene) şi amânarea măsurilor necesare pentru creşterea colectării veniturilor la buget.

„După ce a avut cea mai mare creştere economică din Europa, alături de Turcia, România rămâne în 2018 în aceeaşi companie, însă de data aceasta pentru cea mai mare decelerare. Şi, pentru prima dată după 1990, depăşim Rusia la inflaţie şi suntem pe cea mai slabă poziţie în privinţa investiţiilor”, susţine Dan Bucşa. Radiografia economiei româneşti, în context european și mondial, arată că „economia noastră va creşte cu un ritm sub 4% anul acesta, deficitul bugetar se va menţine sub 3% din PIB, însă cu tăierea masivă a investiţiilor, dobânzile continuă să crească, iar leul rămâne relativ stabil, sub 4,7 lei/euro, exclusiv datorită intervenţiilor BNR”.

 

Ieşirile de capital şi înrăutăţirea rapoartelor MCV

Riscurile cauzate de politica fiscală sunt în prim plan. Urmează riscul politic cauzat de măsurile adoptate în Justiţie. „Politica fiscală reprezintă cel mai mare risc economic. Avem cele mai mici investiţii la nivel regional. Avem creşteri ale salariilor şi pensiilor la nivelul din 2008 – 2009. Am făcut ajustarea din 2009 – 2010 degeaba. Suntem, din nou, la un nivel nesustenabil cu salariile şi pensiile. Şi ne aşteaptă populismul dinainte de alegeri”, explică Bucşa.

Principalul risc politic este cauzat de măsurile adoptate în Justiţie şi de sancţiunile pe care le-am putea primi de la instituţiile europene. Faptele arată că România, alături de Ungaria şi Polonia, se află pe lista statelor care subminează independenţa Justiţiei.

„Riscul politic principal este Articolul 7 care începe să se vadă la linia orizontului. Dar cum Comisia şi Parlamentul European au agendele pline, probabil o să ne vină rândul după Polonia şi Ungaria (…) deci probabil peste un an, un an şi jumătate”, a mai spus Bucșa. În acest context, economistul se aşteaptă la ieşiri de capital şi la înrăutăţirea rapoartelor MCV, pe termen scurt şi lung şi la pierderi la alocarea fondurilor europene.

„Vedem firme regionale care se plâng de faptul că a produce în România este mai scump, în termeni relativi, decât în alte ţări. Ramurile care merg mai bine sunt electronice, auto şi IT. A scăzut şi sectorul construcţiilor de locuinţe, contrar trendului regional şi avem cele mai mici preţuri din regiune pentru locuinţe”, spune Dan Bucşa.

 

Cel mai mare consum şi cele mai mici investiţii

„Consumul continuă să reprezinte motorul economiei, după ce anul trecut a avut cea mai mare contribuţie la PIB, iar investiţiile – cea mai mică contribuţie. Şi anul acesta investiţiile sunt din nou sacrificate, iar fondurile europene sunt absorbite în ritm de melc. Atât investiţiile statului au scăzut, pentru că fondurile europene atrase sunt nesemnificative, cât şi investiţiile private, ca urmare a creşterilor de dobânzi, creşteri determinate de urcarea inflaţiei la 5,4%. Prin comparaţie cu noi, Ungaria a cheltuit deja 18 miliarde de euro din cele 20 alocate pentru exerciţiul financiar (2014 – 2020) şi are toate şansele să absoarbă întreaga sumă alocată. România rămâne singura ţară din UE care are fluxuri de capitaluri stabile negative”, mai spune Dan Bucșa.

Deficitul bugetar este ţinut artificial sub 3% din PIB, iar cel structural a ajuns la peste 4% din PIB, cel mai mare din regiune, alături de Turcia, Polonia şi Ungaria. „Situaţia nu este la fel de proastă ca în 2008, dar este cea mai proastă de la ajustarea foarte grea din 2009 – 2010”, subliniază Bucşa.

În privinţa reducerilor de taxe, acestea nu au dus la creşterea veniturilor nici după doi ani. Stăm foarte rău la colectarea veniturilor, în timp ce cheltuielile sunt în creștere. „Pe venituri, situația este de departe cea mai proastă din regiune, în sensul că deși economia crește foarte tare, veniturile ca procent din PIB scad (…) Avem mai mult de doi ani de date proaste și în continuare se insistă pe ideea să mai scădem o taxă, că poate va crește colectarea. Nu se va întâmpla”, a explicat economistul. El a arătat că trebuie să îmbunătățim colectarea și a dat exemplu câteva soluții folosite de alte țări din regiune despre care s-a tot discutat și la noi – scanerele la graniță, legarea caselor de marcat legate la Ministerul Finanțelor sau centralizarea cheltuielilor la Ministerul Finanțelor.

„E adevărat că au fost scăderi de taxe, atât pe TVA, cât şi pe impozitul pe venit. Dar reducerile acestea nu arată în niciun fel stabilizatorii aceştia automaţi de care vorbea guvernul în momentul în care le-a făcut”, a mai precizat economistul.

„România are un venit bugetar din PIB mai mic decât în timpul crizei. Suntem singura ţară din Europa din acest punct de vedere”.

Referindu-se la declaraţia lui Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă, cu privire la faptul că România ar aplica modelul irlandez în economie, Dan Bucşa a precizat că „modelul irlandez arată complet diferit pe partea de cheltuieli. La noi, pe cheltuieli cresc salariile şi în acelaşi timp cresc şi cheltuielile cu bunuri şi servicii, care tot în salarii se duc.”

 

Leu prea puternic și costuri mai mari

În ceea ce privește politica monetară, Dan Bucșa consideră că leul este prea puternic, dar crede că BNR va continua să țină cursul euro-leu sub 4,7 din cauza efectului pe care deprecierea leului l-ar putea avea asupra inflației. „Având cea mai mare inflație din regiune, nu prea ne permitem și o contribuție a leului la inflație. Inflația este, probabil, aproape de maxim (…) din 5,4% aproape 3% sunt din măsuri fiscale”, a spus economistul.

Dan Bucșa a ținut să facă o precizare cu privire la reproșurile care i-au fost făcute băncii centrale în ultima perioadă. „S-a dat vina pe banca centrală că nu face… Dacă cineva crede că banca centrală poate să îndeplinească un mandat dublu – să țină leul sub control și dobânzile sub 3%, înseamnă că respectiva persoană nu prea a înțeles macroeconomie. Nu se poate! Nu se poate cu un deficit de cont curent care nu este finanțat, cu o inflație care va rămâne peste 3% probabil și cu riscul atașat în acest moment țărilor emergente. Nu se poate! Ce încearcă banca centrală în acest moment este eroic, dar cred că ar fi probabil mai bine să se întoarcă la o politică mai predictibilă”, a spus economistul.

Despre plafonarea preţului la gaze, Dan Bucșa spune că ideea a fost deja aplicată de vecinii noştri unguri, nu numai la gaze, ci şi la alte utilităţi. „Însă decidenţii români nu par a fi dispuşi să înveţe din experienţa acestora. Ce s-a întâmplat în Ungaria? În final, costul a fost mai mare decât dacă s-ar fi menţinut preţurile anterioare. Au făcut-o pentru a ţine inflaţia mai jos. Costul final, însă, este unul fiscal”, a explicat Dan Bucşa.

Infrastructura de utilităţi, care este învechită şi în țara vecină, trebuie reparată de Guvern, pe bani de la buget.

„Firmele private au plecat, utilităţile în mare parte au fost renaţionalizate în Ungaria şi asta induce un cost fiscal, adică lumea nu va plăti un preţ mai mare la gaze, dar va plăti repararea a ceea ce se strică, de data aceasta reparate de stat, care ştim cam cât de eficient poate să fie. Per total, în Ungaria costul a fost mai mare decât ar fi fost dacă ar fi ţinut preţurile acolo unde erau şi firmele private ar fi continuat să gestioneze acele utilităţi”, a subliniat economistul UniCredit.

Preţul maxim de vânzare al gazelor naturale din producţia internă la producători ar putea fi plafonat la 55 lei/Mwh până la 30 iunie 2021, potrivit unui proiect de hotărâre publicat de Ministerul Finanţelor Publice.

„Pentru asigurarea unui mediu concurenţial corect pentru sectorul gazelor naturale din România şi stoparea creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Energiei s-au întâlnit pe 18 iulie, la sediul MFP, pentru a analiza posibilitatea instituirii unor forme de control al preţurilor gazelor naturale practicate de către producătorii interni, până la data 30.06.2021. Pentru eliminarea efectelor negative asupra consumatorilor casnici, având în vedere că după 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare al gazelor naturale, iar tendinţa de creştere a fost continuă şi constantă, aceasta fiind în prezent de 29,5%, în timp ce pentru luna martie 2019 se estimează o creştere de 33,75%, se impune adoptarea unui act normativ care să plafoneze preţul gazelor naturale”, se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

Potrivit iniţiatorilor, proiectul are impact pozitiv prin stoparea creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, generată de poziţia dominantă a celor doi mari producători care au cota de piaţă, fiecare de peste 46% şi împreună de 95% (Romgaz, cu o cotă de 48,88% şi OMV Petrom – 46,08% din total producţie). Începând cu 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare a gazelor naturale din producţie internă, acesta stabilindu-se în cadrul pieţei concurenţiale prin contracte liber negociate cu furnizorii şi clienţii finali pe baza cererii şi a ofertei.

 

Riscuri externe

Unul dintre riscurile economice externe menţionate de Dan Bucşa este şi intenţia SUA de a impune taxe pe importurile auto din UE, care ar putea afecta şi România. Economistul ne-a amintit de poziţia ambiguă a SUA faţă de UE şi de Rusia şi de situaţia din Turcia, care riscă din cauza deficitelor mari şi a economiei supraîncălzite.

„Probabilitatea unei recesiuni în SUA în următorii 2 ani e de peste 80%, iar in următorii 3 ani de 97%. Ieri și azi au loc discuții în SUA cu privire la o posibilă viitoare taxare a importurilor de autoturisme ale americanilor. E posibil ca în 6 luni să vedem asemenea tarife, ceea ce ar schimba tot scenariul nostru de bază”, spune Bucşa.

În economiile emergente din toate regiunile în acest moment are loc o degradare a democrațiilor. Iar investitorii spun că aceste țări ar trebui să plătească randamente mai mari. Mai mult, s-a rupt o corelație din trecut dintre dobânzi nominale mari și performanța țărilor emergente. În Argentina sau în Turcia sunt dobânzi foarte mari, dar investitorii se uită și la riscul din aceste țări și preferă să nu investească acolo, în ciuda randamentelor aparent ridicate.

„Partea proastă este că, odată ieșit din grupul economiilor văzute ca fiind stabile, prima de risc crește exponențial, nu liniar! Riscul evaluat de piață se rupe cu totul de datele macro, degradarea se produce exponențial. E cazul Turciei și Ucrainei. Se apropie de această zonă Serbia și Croația”, explică Bucșa.

Din acest război comercial, SUA va ieși mai rău decât UE. „Zona euro, care e cel mai mare exportator mondial, are deficite mult mai mici. Chiar dacă SUA ar taxa importurile auto din Europa, Germania are spațiu fiscal să dea drumul unui program gen «Rabla», astfel încât eventualele pierderi la exportul auto să fie compensate prin acest program. Germania își permite asemenea programe, la fel ca și Cehia, pentru că stau foarte bine la capitolul deficit fiscal, mai exact excedent. România nu își va putea permite așa ceva, din păcate”, crede Dan Bucşa.

El aminteşte că SUA trece prin a doua cea mai întinsă perioadă de expansiune, lucru care nu poate dura la nesfârșit. Tăierile de taxe ale administrației Trump vor menține creșterea economiei americane până la mijlocul anului viitor, după care ar putea avea loc o ajustare bruscă. FED va continua să mărească dobânda anul acesta, dar la anul va livra cel mult o creștere de dobândă, după care se va opri, pentru că și prognozele FED vor vedea încetinirea care urmează.

 

Războaiele valutelor

În această perioadă are loc o repatriere masivă de capital din statele emergente către SUA, pe fondul unei dobânzi în jur de 2% pe termen scurt a FED şi a unui dolar puternic. „Dolarul este puternic în principal din cauza discuțiilor despre acest război comercial. De ce? Simplu: dacă se adaugă un nou tarif vamal la mărfurile importate de SUA înseamnă că prețul acestor mărfuri, în mod logic, crește. Prin aprecierea dolarului, prețul mărfurilor din vamă, exprimat într-un dolar tot mai puternic, scade. Practic, aprecierea dolarului compensează acest tarif suplimentar în prețul final. Economia se adaptează acestor tarife anunțate de preşedintele Trump. Cu cât dl. Trump va livra mai multe tarife, cu atât mai mult se va întări dolarul”, explică economistul.

În același timp, yuanul chinezesc se depreciază puternic. „Mărfurile exportate din China în SUA vor avea tarife mai mari. Un yuan mai slab înseamnă că prețul în dolari al acelor mărfuri se duce în jos. Acest comportament al monedelor apare întotdeauna când se impun tarife vamale. L-a încercat și George W. Bush, dar a renunțat pentru că i s-a explicat că nu are sens”, mai spune Bucșa.

Revenind la România, leul s-a depreciat mai puțin decât monedele din țările vecine. „Dacă veți căuta explicații, întrebați la BNR, nu în performanțele economiei. Leul a avut o performanță mai bună decât cea a monedelor vecine, dar asta este performanța BNR, nu a economiei. BNR e singura bancă centrală care nu publică, fie și cu o oarecare întârziere, volumele intervenției pe curs.”

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii