Cautare




, Staff

Travel |
|

My story: TAROM, zbor cu turbulențe

O poveste despre istoria tumultoasă a celei mai vechi companii aeriene din România și despre poziția pe care o ocupă în prezent TAROM.
025 MP Tarom 2

Visul românilor de a deține propria companie națională de transport aerian s-a concretizat începând cu 1930, când transportatorul aerian funcționa sub acronimul LARES (Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat). Bucureștiul se aliniază în sfârșit normelor de aviație internațională, după ce Regele Carol al II-lea recurge la o capitalizare a companiei în valoare de 360 de milioane de lei, o sumă impresionantă pentru vremurile acelei Românii Moderne, investită cu scopul de a încuraja turismul.

După încheierea Celui De-al Doilea Război Mondial, pe fondul presiunii forțelor sovietice și a instaurării primului guvern comunist, compania națională de transporturi aeriene române (devenită TARS) este plasată atât în subordinea guvernului român, cât și a celui sovietic. Timp de 10 ani, profitul întreprinderii aeriene ajunge la Moscova, întreprinderea fiind obligată să utilizeze doar aeronave de producție sovietică. La data de 18 septembrie 1954, compania preia numele TAROM (Transporturile Aeriene Române), cel pe care îl deține și astăzi. Operațiunile interne au fost inițiate de la București, de pe Aeroportul Băneasa.

La un an după retragerea trupelor rusești de pe teritoriul românesc, sunt demarate ample procese de achiziții pentru transportatorul aerian de stat, care și-a majorat semnificativ flota și și-a diversificat rutele. Dacă în 1950 compania transporta 39.000 de călători, în 1967 traficul sare de jumătate de milion de pasageri transportați pe an. Numărul pasagerilor crește de peste 14 ori până în 1967.

Perioada de prosperitate, însă, nu avea să dureze foarte mult. Anii ’60 sunt cunoscuți în istoria TAROM drept perioada neagră din cauza celor cinci accidente grave, petrecute în doar șase ani, soldate cu peste 100 de morți. Trei din cele cinci curse se desfășurau pe teritoriul României, la Iași, Bacău și, respectiv, Sibiu.

În 1968, TAROM operează 23 de curse internaționale pe săptămână, din care șase către statele comuniste și 13 către statele care nu aparțin blocului sovietic. În decursul aceluiași an, România devine singura țară membră a Tratatului de la Varșovia care achiziționează avioane de producție occidentală. După schimbarea de regim politic din 1989, TAROM a fost nevoit să facă tranziția de la o economie de tip socialist la una capitalistă și să se adapteze pe piața concurențială.

În martie 1990, Ministerul Transporturilor aprobă în Consiliul de Administraţie scrisoarea de intenţie privind achiziţia a trei avioane Airbus A310 noi, la prețul de 240 de milioane de dolari. Deşi discuţiile iniţiale au presupus construcţia unei baze de reparaţii Airbus şi un centru de instruire personal, contractul dintre TAROM şi francezi este semnat, în final, doar pentru două aeronave, la un preţ total care depășește valoarea de 214 milioane de dolari.

În iulie 2000, TAROM a devenit membru al Asociației Europene a Companiilor Aeriene (AEA), fiind primul operator aerian din această zonă care face parte din cea mai mare asociație de aviație civilă. În același an, compania TAROM era una din cele peste 60 de societăți comerciale deținute de stat, incluse în programul PSAL cu Banca Mondială, ce urma a fi privatizată prin intermediul unor bănci de investiții.

Privatizarea nu s-a întâmplat, în schimb perioada scursă de atunci a adus după sine numeroase schimbări ale managementului și strategiei de dezvoltare a companiei și pierderi ridicate. Potrivit site-ului Ministerului Finanțelor, TAROM a înregistrat în 2017 o pierdere de 172,3 milioane de lei, mai mică decât cea estimată în bugetul de venituri și cheltuieli publicat de Ministerul Transporturilor în luna noiembrie, dar de patru ori mai mare decât cea din 2016. Astfel, compania a intrat în cel de-al zecelea an consecutiv de pierderi. Pe fondul acestei chestiuni, liderul tradițional al pieței românești a devenit acum al treilea transportator aerian de pasageri din România, după companiile low-cost Wizz Air şi Blue Air.

Cu toate acestea, transportatorul român are planuri mari. Deși a renunțat la cursele transatlantice în urmă cu mai bine de 14 ani, reprezentanții companiei își doresc să reia zborurile peste Ocean, în condițiile în care, în 2003, tocmai acestea au fost cele care au făcut o gaură în bugetul business-ului, în valoare de 10 milioane de dolari.

În prezent, organizația operează pe zborurile externe şi interne cu o flotă compusă din aproximativ 25 de aeronave. TAROM a lansat în această vară o campanie de imagine nouă, sub sloganul „Oriunde te poartă dorul”. Potrivit oficialilor, campania are ca obiectiv principal revitalizarea: „pentru TAROM, 2018 este, în mod cert, anul de optimizare a abordării de business și de modernizare, iar acest aspect trebuie evidențiat către clienții noștri, mai ales la nivel de comunicare. Centenarul României ne responsabilizează să (re)facem din Tarom compania națională de care suntem cu toții mândri.”

Recent, sediul central al companiei naţionale de transport aerian, de lângă Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Otopeni, a fost scos la închiriat pentru o perioadă de minimum 25 de ani, potrivit presei centrale. Imobilul TAROM are o suprafaţă de aproape 16.000 de metri pătraţi şi va fi închiriat cu tot cu parcarea aferentă, una dintre variantele vehiculate fiind amenajarea unui hotel de lux.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii