Era anul 1993, când, la Cluj-Napoca, un grup de oameni de afaceri ai vremii, alături de un bancher şcolit la Banca Naţională – Iosif Pop, au considerat că e momentul pentru a lansa pe piaţă „ceva pentru Cluj, de care copiii și părinții noștri să fie mândri”.
Denumirea Banca Transilvania își are ca fundament ambiția și motivația antreprenorilor de a-și face simțită prezența nu doar în județul Cluj, ci de a se extinde în întreaga regiune.
Contextul financiar al vremii nu era unul favorabil, luând în considerare faptul că România se confrunta cu o rată foarte mare a inflaţiei. „Primii ani au fost plini de provocări fiindcă mediul economic a fost extrem de volatil. Era în 1993, în decembrie. Activitatea BT a început repede după aceea, în februarie 1994, prin deschiderea sucursalei BT din Cluj-Napoca. La început erau 13 angajați”, spunea Horia Ciorcilă, fondator şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania într-un interviu pentru Forbes România.
La bază inginer, Horia Ciorcilă a debutat în afaceri la scurtă vreme după absolvirea facultăţii. După schimbarea de regim politic din 1989, el a pus bazele primului său business în domeniul comerţului cu electrocasnice, iar în scurt timp a înfiinţat, alături de alți oameni de afaceri locali compania Astral Telecom, care avea să devină una dintre cele mai mari reţele naţionale de televiziune prin cablu.
Interesant este că un rol important în extinderea BT l-a jucat și extinderea afacerilor pe care membrii fondatori le deţineau. Pentru a face faţă provocărilor de pe piaţa românească la momentul respectiv, antreprenorii care au investit în crearea băncii au considerat că pentru a spori creșterea business-ului, singura soluţie era să îşi deruleze afacerile prin bancă imediat de la deschiderea ei. Li s-au alăturat, treptat, alte câteva întreprinderi locale mari. „Practic, raportul era unul de reciprocitate: banca susţinea spiritul antreprenorial local, prin finanţări în condiţii comerciale, iar cei care au apelat la bancă au ajutat-o prin faptul că i-au devenit clienţi”, explica în trecut reprezentantul BT.
În anul 1997, întreprinderea a devenit prima instituție bancară din țară care a fost cotată la Bursa de Valori București. După anul 2000, BT a avut o perioadă de creştere accelerată şi expansiune la nivel național. A fost creat un grup financiar integrat în jurul băncii – Grupul Financiar Banca Transilvania – cu activităţi în tot spectrul serviciilor financiare.
Cu mai bine de un an înainte de declanșarea celei mai puternice crize economice din istorie, Horia Ciorcilă, alături de ceilalți fondatori ai BT, visau la momentul în care banca va ajunge să valoreze 2 miliarde de euro, mai ales după ce vânzarea BCR se făcuse la multipli record. Pe atunci, capitalizarea BT era de circa 1,7 miliarde de euro, iar ofertele de preluare nu lipseau, mai ales din partea grupurilor strategice care rataseră BCR. Au fost de ajuns doar doi ani pentru ca visele lui Horia Ciorcilă să se prăbușească, o dată cu degringolada din lumea financiară internațională.
Confruntat cu prăbușirea cotațiilor și cu o potențială criză de lichiditate, având în vedere că BT nu avea în spate investitori strategici care să vină cu bani de acasă, Horia Ciorcilă, alături de managementul BT, inventează soluții, de la oprirea de la tranzacționare a acțiunilor timp de mai multe luni, până la împrumuturi de urgență de la BNR sau propuneri de fuziuni cu alți jucători mai mari din piață.
Orientarea lui Horia Ciorcilă către găsirea de soluții flexibile, adecvate momentelor mai mult sau mai puțin favorabile, este evidentă mai ales de-a lungul mișcărilor făcute de-a lungul ultimilor zece ani. A fost cazul vânzării de către Bank of Cyprus, lovită de criza băncilor cipriote, a acțiunilor pe care le deținea la BT către SIF-uri, unele dintre puținele companii care aveau la dispoziție lichidități importante. A fost cazul atragerii la conducerea BT a unor manageri expați adecvați ca filosofie cu momentul strategic pe care îl traversa compania. La începutul anilor 2000, când a decis că Banca Transilvania poate deveni un jucător relevant la scară națională, Horia Ciorcilă l-a recrutat pe Robert Rekkers, de la ABN Amro România, bancherul olandez fiind considerat promotorul extinderii BT în zona de retail și un partener important pentru Horia Ciorcilă în schema lui de dezvoltare a băncii.
De la jumătatea anului 2013, la conducerea BT se află Omer Tetik, un manager cu peste 20 de ani de experiență, artizanul expansiunii deosebite a BT din ultimii ani. În acest răstimp, BT a devenit prima instituție financiară locală care s-a extins în afara granițelor țării, în Italia și a cumpărat mai multe bănci. Practic, BT se află, după cum spunea în urmă cu doi ani Horia Ciorcilă, la a treia reinventare.
„Prima reinventare a fost în 2001 – când am început ofensiva de extindere la nivel național. A urmat apoi cea din anul 2009 – odată cu adaptarea modelului nostru de business la provocările crizei economice.” Achiziţionarea Volksbank România, finalizată în 2015, şi integrarea sa în structura BT era considerată de către Ciorcilă „o nouă provocare, o transformare, un pas înainte.” Același lucru este valabil și în cazul achiziției și integrării Bancpost, cumpărată anul trecut sau al intrării oficiale a BT pe piața din Republica Moldova prin achiziția Victoriabank, a treia bancă din punct de vedere al activelor.
La sfârșitul anului 2017, Banca Transilvania deținea active în valoare de 59,3 miliarde de lei și o cotă de piață de aproape 13,9%. Compania (în prezent a doua cea mai mare instituţie de credit după active de pe piaţa locală), a raportat pentru primul semestru al acestui an un profit net de 662,7 mil. lei, în creştere cu aproape 34% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Acesta se dovedește a fi cel mai bun câştig net raportat de bancă pentru primul semestru al unui an, rezultatul fiind influenţat de ascensiunea veniturilor în condiţiile majorării creditării cu 9% faţă de primul semestru al anului 2017.
„Creşterea organică şi profitabilitatea BT sunt impresionante şi ştim că de acum încolo avem o responsabilitate mai mare faţă de clienţi şi economia României. Suntem pregătiţi să susţinem în continuare companiile şi populaţia pentru a-şi finanţa investiţiile şi aspiraţiile. Poziţia noastră pe piaţă, situaţia financiară extrem de solidă şi resursele de care dispunem ne permit să creştem ca business şi să contribuim în continuare la dezvoltarea economică a României“, a declarat Horia Ciorcilă.
Citește și: My story: Cine este Amancio Ortega, supranumit pionierul fast fashion?
Banca Transilvania a fost în primul semestru al acestui an între cele mai performante acțiuni din cadrul indicelui BET, care grupează cele mai lichide acțiuni de la bursă. Conform celor mai recente date disponibile, cei mai importanți acționari ai BT sunt Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), SIF Moldova, SIF Banat-Crişana, Horia Ciorcilă (cu deţineri directe şi indirecte) şi fondul de pensii private NN.
Anul acesta a mai marcat o premieră pentru BT. A fost finalizat cu succes un plasament privat de obligaţiuni, scadente în 2028, cu o valoare nominală totală de 285 de milioane de euro. Emisiunea a fost subscrisă integral de cinci investitori internaţionali, respectiv Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a subscris 100 de milioane de euro, divizia de investiţii a Băncii Mondiale IFC cu o subscriere de 120 mil. euro, European Fund for Southeast Europe cu 45 mil. euro, Black Sea Trade and Development Bank cu 10 mil. euro şi International Investment Bank cu o subscriere de 10 mil. euro.
Interesant este că identitatea de brand a Băncii Transilvania a fost creată la începuturi chiar de către top managementul companiei, pentru ca în 2003 și respectiv 2016, grupul să cunoască o nouă maturizare din punct de vedere al conceptului de branding. Unul dintre cei 13 angajați de la începuturile BT lucrează în continuare în cadrul companiei.
