Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Momentul oportun

Sistemul bancar românesc continuă să fie atractiv pentru investitori, în ciuda dinamicii reduse. Unul dintre ei pariază că a găsit formula prin care să-l cucerească.  
Horia Manda DSC_3630

Cu active de 3,816 miliarde de lei, o cotă de 0,97% din piața de 393,9 miliarde de lei deține cea mai nouă (veche) bancă – Patria Bank, apărută la 1 mai, după fuziunea prin absorbție dintre Banca Comercială Carpatica (BCC) și Patria Bank (Nextebank, până în martie 2016). Contribuie cei 240.000 de clienți din 73 de orașe (111 sucursale dintre care 79 ale BCC). Puțin. Foarte puțin. Tabloul arată că Patria Bank este una dintre cele 18 bănci, jumătate din sistem, cu active de sub 1%. Nesemnificativ. Liderul BCR adună de 17 ori mai mult, 16,5%, cu active de 65 de miliarde de lei, datorită celor peste trei milioane de clienți și a prezenței în majoritatea orașelor din țară prin mai mult de 500 de sucursale și agenții.

Legătura esenţială: finanţatorul

Numai că nu ne uităm la ceea ce trebuie. Tușele groase ne împiedică să vedem peisajul, umbrind detalii esențiale. Compania de investiții Axxess Capital, care administrează trei fonduri de investiții (Romanian-American Enterprise Fund – RAEF, Balkan Accession Fund – BAF și Emerging Europe Accession Fund – EEAF), a achitat, anul trecut, 144 milioane de lei (32 de milioane de euro), din resursele EEAF, pentru a prelua, în două etape, 64,16% din banca înființată în 1999, la Sibiu, de omul de afaceri Ilie Carabulea, care a rămas, atunci, cu un pachet de 18,46%, iar alți acționari controlau restul de 17,37%. Axxess Capital a folosit bani EEAF și pentru Patria Bank. În 2014, a achiziționat Nextebank, care, în 2015, a preluat instituția nebancară de microfinanțare Patria Credit (achiziționată în 2007, cu banii din RAEF și BAF, pe când se numea CAPA Finance). Banca rezultată a fost redenumită Patria Bank, continuând să dezvolte operațiunile de microfinanțare, acordând bani mai ales afacerilor și persoanelor fizice din mediul rural și semiurban.

Nu este tot. Având același acționar majoritar, BCC a absorbit Patria, pentru ca banca rezultată să rămână listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), urmând ca acţiunile să îi fie redenumite. La data finalizării fuziunii, 1 mai, BCC avea o capitalizare de 232 milioane de lei, cât 56% din capitalul social cumulat al celor două (220,27 milioane de lei BCC și 194,53 milioane de lei Patria Bank). Pe lângă Patria Bank, alte bănci listate pe BVB sunt BRD (simbol bursier: BRD, o capitalizare de 8,99 miliarde de lei la un capital social de 696,9 milioane de lei) și Banca Transilvania (TLV, o capitalizare de 10 miliarde de lei la un capital social de 3,64 miliarde de lei), plus Erste Group (EBS, o capitalizare de 62,96 miliarde de lei), acționarul majoritar al BCR.

„Numele Patria Bank consonează cu strategia noastră de a aborda această arie, mai puțin dezvoltată, a serviciilor bancare în România. În ciuda progresului din ultimii zece ani, România beneficiază de un nivel redus al penetrării sistemului bancar, fiind pe ultimul loc în Europa, mult în urma Albaniei și Bulgariei. Nivelul de intermediere, măsurat prin creditul neguvernamental în PIB, se cifra, anul trecut, la 29% (n.red. – Bulgaria este la 56%, Cehia la 55%, Polonia la 53%, Ungaria la 36%), în scădere de la 38%, în 2008, iar activele bancare reprezentau 60% din PIB, în condițiile în care în țările dezvoltate este de 250%-400%. Arată că sistemul bancar românesc este într-o fază în care este nevoie de capital și de o creștere serioasă a creditării în economie. Numai prin această creditare economia poate să crească în mod sustenabil, fără excesele din anii de creștere nebună. Pentru asta este nevoie de mai mulți creditori locali, unde deciziile se iau în țară, nu în afara ei”, punctează Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital, companie care, în ultimii 22 de ani, a coordonat finanțări de aproape 300 milioane de euro în 37 de companii din Europa de Est și de Sud, printre care Policolor, Domo, Banca Românească, Bitdefender, Star Storage, Noriel etc.

Axxess Capital obișnuiește să preia pachetul majoritar din firme medii, pentru 5 – 15 milioane de euro, pe care le crește trei – șapte ani, după care le vinde, iar profitul îl distribuie investitorilor sau marchează pierderea. Prin cele trei fonduri, a dobândit o importantă experiență pe piața financiară. Înființat în 1995, RAEF a investit peste 80 de milioane de dolari în România și a atras alți 140 de milioane de dolari de la co-investitori, pornind de la o capitalizare inițială de 55 de milioane de dolari, făcută de Congresul SUA. Începând cu anul 1998, RAEF s-a concentrat pe servicii financiare, investind în șase businessuri (Banca Românească, Banca Agricolă, Motoractive, Domenia, Ralfi, CAPA Finance / Patria Credit).

Apărut în 2005, fondul de private equity BAF a dispus de 110 milioane de euro pentru țările din Balcanii de Vest și în Ucraina, principalii investitorii fiind băncile de dezvoltare germane și olandeze DEG (Banca de Dezvoltare, parte a grupului bancar KFW) și FMO, precum și BSTDB (Banca de Dezvoltare a Regiunii Mării Negre). Portofoliul său cuprinde expuneri pe servicii financiare, pe lângă retail,  producție, IT & C, eficiență energetică și energie regenerabilă în România, Bulgaria și Moldova. Înființat în septembrie 2010, fondul de capital privat de EEAF a început cu 70 de milioane de euro, pentru investiții în Europa de Sud-Est, principalii investitori fiind bănci multilaterale de dezvoltare – Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investiții (FEI, parte a Grupului Băncii Europene pentru Investiții), BSTDB și DEG. Pe lângă Patria Bank, EEAF mai deține participații la Deutek, Star Storage, Elefant Online SA, FrontEx International Services (Bulgaria). Din resursele EEAF, Axxess intenționează să mai investească aproximativ 10 mil. euro în companii din România, cea mai recentă investiție, din februarie, este Rom Waste, companie de valorificare a deșeurilor.

Un mic pas

Nimic nu îi oprește. Implementarea fuziunii dintre Patria Bank și BCC a fost întârziată cu trei luni de o decizie a Tribunalului Municipiului București. Anunțată pentru 1 februarie, aceasta s-a produs pe 1 mai. „Cererea de înregistrare a fuziunii a fost respinsă în prima instanță de către Tribunalul București în data de 17 ianuarie 2017, instanța motivând că, dat fiind că prin fuziune se majorează capitalul social al societății absorbante și se transferă imobile, ar fi în fapt o majorare cu aport în natură constând în imobile, motiv pentru care este nevoie ca hotărârea adunării generale a acționarilor a fiecărei dintre cele două societăți, să fie în forma autentică. În data de 6 martie 2017, s-a depus la Tribunalul București apelul împotriva acestei hotărâri de respingere a fuziunii și o cerere de urgentare a trimiterii dosarului la Curtea de Apel București”, se subliniază în raportul anual al BCC, publicat pe 27 aprilie. Pentru a preveni o nouă interpretare diferită a dispozițiilor legale din partea instanței de apel cu privire la fuziune, reprezentanții celor două bănci au depus la dosarul de apel Hotărârea Adunării Generale a acționarilor din 5 octombrie 2016 a BCC, în formă autentică, conform procedurii indicate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, într-o scrisoare din 8 martie 2017, în care a răspuns la cererea prin care BCC a solicitat explicații legate de posibilitatea autentificării hotărârii adunării generale a acționarilor a unei societăți cotate la Bursa de Valori. Tribunalul Municipiului București a aprobat fuziunea dintre cele două în ședința din 21 aprilie.

Până la acest hop, fuziunea mersese șnur. La începutul anului trecut, acționarii BCC au invitat Nextebank să îi cumpere din acțiuni, iar, la sfârșitul primului trimestru al anului trecut, Nextebank a ajuns să dețină 64% din BCC. În aprilie 2016, cele două bănci au aprobat fuziunea dintre ele, iar în august au prezentat proiectul de fuziune. În data de 12 august, cele două își prezentau proiectul de fuziune, iar, pe 19 august, Registrul Comerțului a admis cererea de publicare a proiectului. Adunările Generale ale celor două banci au aprobat proiectul, BCC în data de 5 octombrie și Patria Bank în 8 noiembrie, iar, pe 29 noiembrie, BNR și-a dat aprobarea prealabilă. Din acel moment, cele două puteau demara formalitățile finale de înregistrare a noii bănci și să înceapă operațiunile de integrare. În perioada dintre deciziile favorabile din AGA și aprobarea prealabilă a BNR, băncile au parcurs toate etapele comerciale, operaționale și de reglementare, realizarea demersurilor legale privind obținerea aprobării fuziunii de către Tribunalul Municipiului București fiind ultima etapă de îndeplinit. „Întârzierea are un element de disconfort, dar nu ne afectează planurile pe termen lung”, adaugă Manda.

Noua formulă

În urma fuziunii și a modificărilor din ultimul an, Grupul Patria Bank include, în prezent, Patria Bank, Patria Credit IFN, SAI Carpatica Asset Management (firmă de investiții, împreună cu fondurile de investiții administrate: FDI Carpatica Stock, FDI Carpatica Global, FDI Carpatica Obligațiuni) și SAI Patria Asset Management (fosta SAI Intercapital Investment Management, firmă de investiții). Noua bancă va continua activitatea Patria Bank, conform proiectului de fuziune. BCC contribuie cu lichiditate crescută, o clientelă stabilă la depozite și o rețea de agenții, iar Patria Bank cu o bază de capital solidă, forță de vânzări eficientă și portofoliu de credite neperformant și produse de creditare. Manda subliniază că pierderile istorice ale BCC nu afectează fuziunea, fiind bugetate. La finele anului trecut, față de anul anterior, veniturile BCC au urcat cu 43%, până la 153 milioane de lei, dar pierderea a fost de aproape 45 milioane de lei. „Am redus numărul de sucursale în Carpatica, am încercat să eficientizăm prezența fizică”, indică Manda. Noua bancă dorește să devină profitabilă în acest an, iar, la sfârșitului anului 2019, valoarea activelor să îi ajungă la aproape 5 miliarde de lei, stocul de credite nete să atingă aproape 3 miliarde de lei, triplu față de-acum, și raportul cost/venit să se înjumătățească, până la 75%.

După finalizarea procedurii juridice a fuziunii, noua instituție financiară a început să restructureze operațiunile celor două bănci. Deja, de la 1 mai, noua entitate și-a definitivat structura de conducere. Bogdan Merfea, membru în Consiliul de Administrație al BCC și CEO-ul Patria Bank, ocupă poziția de director general, Divizia Risc și Financiar a fost împărțită în două, Divizia Financiar fiind coordonată de Diana Maria Kallos, și cei doi directori executivi au devenit directori generali adjuncți, iar Grigore Valentin Vancea și-a păstrat responsabilitățile, coordonator al Diviziei Operațiuni și IT. Pentru a doua poziție de director general adjunct a fost recrutat vicepreședintele Garanti Bank, Bogdan Constantin Neacșu, care a preluat și Divizia Risc (are nevoie de acceptul Băncii Naționale a României). De la aceeași dată, Consiliul de Administrație al noii bănci l-au completat Vasile Iuga, fostul șef al PwC (2004-2015, care din 2004 este membru al boardului PwC Central and Eastern Europe Management Board), și Nicolae Surdu, fostul director al BCC și fost membru în Consiliul de Administrație al Patria Bank, pe lângă Horia Manda și Daniela Iliescu, care, anul trecut, au avut aceleași atribuții în cadrul ambelor bănci, precum și Bogdan Merfea.

De asemenea, după aprobarea proiectului de fuziune, prin votul majorității, în data de 5 octombrie 2016, trei dintre acționari, care dețineau împreună 18,83% din BCC, au renunțat la acțiunile deținute. Rezultatul este că EEAF a ajuns la o pondere de 78% din noua entitate, Ilie Carabulea la 10,8% și alți acționari la aproape 11,2%.

La vânătoare

Pentru dezvoltarea noii Patria Bank, EEAF intenționează să-și reducă ponderea printr-o majorare de capital, o emisiune de acțiuni pe BVB, peste șase-nouă luni. „Dacă vrei să construiești un jucător de dimensiuni apreciabile este nevoie de mult capital, iar rolul nostru este de a fi un catalizator, de a construi o echipă performantă și de a atrage investitori confidenți în demersul productiv al creditării în România și implicit al economiei. Lichiditatea din Carpatica ne permite să facem aceste investiții”, detaliază Manda.

Restructurarea și majorarea de capital vor pune noua instituție în poziția de vânător – va încerca să valorifice oportunitățile oferite de piață. Și sunt câteva. Oficial sunt de vânzare Marfin Bank România, Banca Românească, Bancpost și Veneto Banca, dar consultanții din piața de fuziuni și achiziții, precum și reprezentanții băncilor susțin că toate băncile din afara top 10 sunt interesate să-și modifice acționariatul. „În acest moment, se desfășoară un număr de procese care par să ducă la niște tranzacții în domeniul bancar. Procesul s-a accelerat. Probabil că în acest an vom vedea două, dacă nu trei tranzacții prin care anumite bănci își vor schimba acționarul majoritar și nu se vor opri aici”, evidențiază Manda. În ultimii șapte ani, consolidarea a fost lentă, de la 43 de bănci, în 2008, la 36, anul acesta, în ciuda aprecierilor că este nevoie de o consolidare a sistemului bancar.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii