Cautare




, Contributor

Sănătate |
|

Modelul turcesc

Anadolu Medical Center_1
Cum reușesc turcii să le câștige încrederea miilor de pacienți străini care se tratează în spitalele lor? Tehnologia avansată, condițiile excepționale de spitalizare și în special relația medicilor cu pacienții.

După o intervenție ratată în România, Nicoleta Angelo (46 de ani), avocat de profesie, a hotărât să apeleze la sistemul sanitar privat din Turcia. Costurile intervenției pe care a suferit-o acolo depășesc 37.000 de euro, mai mult decât dublu față de costurile unei intervenţii similare în România, dar spune că, în ciuda celor câteva mii de kilometri distanță între București și Istanbul sistemul de îngrijire și monitorizare postoperatorie, chiar și după externare este incomparabil. Este în permanentă legătură cu medicul care a operat-o și cu specialiștii din cadrul spitalului, iar, dincolo de acest aspect tehnologia avansată, intervențiile chirurgicale robotice fac ca recuperarea după operație să fie mult mai scurtă.

Circa 30% dintre pacienții străini care vin anual la Anadolu Medical Center, unde a fost operată avocata, sunt din România, ceea ce înseamnă că anul trecut circa 5.200 de români au fost examinați la clinica din Turcia, iar 60% dintre aceștia s-au tratat în cadrul Institutului Oncologic al spitalului. Costul mediu al unui tratament de oncologie medicală (chimioterapie) la Anadolu se situează între 1.000 și 2.700 de euro. Un tratament de radioterapie ce cuprinde 30 de şedinţe atinge, în medie, 11.000 de euro, un set de 1-7 şedinţe cu Cyberknife are un cost mediu între 7.000 – 8.500 de euro, iar un control PET/CT este aproximativ 1.000 de euro. Cu toate acestea, numărul total al pacienților români care au ales, în ultimii 5 ani, să îşi facă examinări de sănătate la clinica din Turcia a crescut, în medie, cu 47%. De altfel, românii se află pe locul doi, după irakieni, în topul pacienţilor internaţionali trataţi la Anadolu, înaintea bulgarilor sau a ruşilor. Iar asta în condițiile în care Casa Națională de Asigurări de Sănătate din România nu decontează tratamentele românilor în Turcia, excepţie făcând doar cazurile speciale care se încadrează în prevederile acordului cu privire la domeniul securităţii sociale dintre România și Turcia, însă acest acord se referă doar la situațiile de urgență. Potrivit datelor Vipmed Internaţional, 60% dintre românii care aleg să se trateze în străinătate merg în Turcia.

Anadolu Medical Center este o organizaţie non-profit care funcţionează ca parte a Fundaţiei Anadolu, înfiinţată de familiile Yazıcı şi Özilhan, în 1979.  Centrul Medical Anadolu a fost deschis în 2005, iar de la înfiinţare au fost investiţi aici aproximativ 250 de milioane de dolari.  Grupul Anadolu, din care face parte și fundația cu același nume controlează importante companii și branduri din Turcia, printre care se numără McDonalds sau Coca-Cola.  „În spitalele care funcționează pentru profit, acel profit este în cea mai mare parte împărțit între acționari, pe când în cazul spitalelor non-profit câștigul este reinvestit în spital, în educație, în îmbunătățirea condițiilor, în aparatură”, explică Robert G. Kiely, CEO al Anadolu.

Directorul de origine americană lucrează de peste 25 de ani în posturi de management în domeniul non-profit și spune că este singurul model de management din domeniu medical privat în care crede. „În Statele Unite, majoritatea spitalelor fac parte din categoria non-profit, circa 60%, iar 30-40% dintre spitale funcționează pe modelul businessurilor pentru profit. Sigur că printre acestea sunt și câteva spitale care pot să aibă o performanță mai bună decât cele non-profit pentru că, până la urmă, totul depinde de calitatea managementului, de cum sunt gestionați banii, de transparența instituției. Însă nu este un model în care cred”, mai adaugă CEO-ul Anadolu.

Iar când vine vorba de transparență el ține să precizeze că, în ciuda evoluției excepționale a sistemului medical privat din Turcia, în ultimii ani, principala problemă pe care o întâmpină domeniul rămâne această lipsă a transparenței. „Nu vreau să arăt cu degetul spre alte spitale de aici. Probabil și ei investesc în educație, cercetare și dezvoltare. Dar nu avem de unde să știm sigur acest lucru pentru că nu furnizează date. Nu există transparență în sistemul privat din Turcia”, atrage atenţia Robert Kiely. O soluţie pentru această problemă ar putea fi modelul american, susţine reprezentantul Anadolu. În Statele Unite există sisteme de asociere între spitalele private, care colaborează pentru a face schimb de experiență sau pentru a-și susține interesele comune.

Robert Kiely a fost foarte multă vreme directorul al Asociației Spitalelor din Connecticut și a făcut parte din board-ul de conducere al Asociației Spitalelor din America. A fost numit CEO al spitalului din Turcia în urmă cu trei ani, după afilierea spitalului Anadolu la Johns Hopkins Medicine din SUA, spital considerat pentru al 21-lea an la rând cel mai bun din America. Pentru această afiliere, Anadolu plătește anual 1,2 milioane de dolari și are, în schimb, acces la expertiza personalului Johns Hopkins Medicine, care trimite anual echipe de specialiști care să evalueze performanțele spitalului din Turcia. Cu toate că recunoaşte că a fost plăcut surprins, când a ajuns în Turcia, de nivelul înalt la care se practică medicina, spune că încă mai există unele provocări în domeniu, care ţin mai ales de educaţia şi cultura statului. „Voluntariatul nu este prea des întâlnit în Turcia şi nici ideea de sponsorizare”, declară Robert Kiely.

Cât despre modelul de business al Anadolu, CEO-ul spune că se bazează în special pe pacienții cu asigurări private. O parte din venituri sunt aduse de pacienții care își achită direct costul intervențiilor, dar există și o pondere a pacienților ale căror tratamente sunt achitate de stat. Anul trecut, spitalul a înregistrat o cifră de afaceri de 128 de milioane de euro. Nu a reuşit încă să ajungă pe break-even şi continuă să atragă o parte din finanţări din partea companiilor grupului din care face parte. Centrul medical se întinde pe o suprafaţă de 49.000 de metri pătraţi şi are peste 200 de angajaţi.

În Turcia, sistemul medical privat, încurajat de politicile de stat, a evoluat semnificativ în ultimii zece ani. În 2012, turcii aveau 540 de spitale private, potrivit datelor Institutului Național de Statistică din Turcia. Mai mult, Turcia a alocat în 2012 circa 5,4% din PIB pentru cheltuielile din sănătate, ceea ce înseamnă peste 76,3 miliarde de lire (26 de miliarde de euro), dar se confruntă cu problema numărului mic de medici, aici media fiind de 1,7 doctori la mia de locuitori, mult sub media europeană.

Aflați ce alte articole cuprinde ediția specială Forbes Healthcare

Citiți ediția specială Forbes Healthcare și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii