Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

ForbesLife |
|

Mihail Penescu (ALL): „În domeniul educației, dictatura s-a instalat deja”

Mihail Penescu_unu
Prin măsurile luate anul trecut, Ministerul Educației a naționalizat piața manualelor alternative și auxiliare, instaurând o dictatură în domeniul educației, atrage atenția Mihail Penescu, director general al Grupului Editorial ALL.

Forbes: Cum au influențat piața de carte din România deciziile și măsurile luate de Ministerul Educației Naționale pe parcursul anului 2017?

Mihail Penescu: Așa cum ne-a obișnuit, Ministerul Educației ne-a mai arătat o dată totala sa lipsă de cunoaștere și de competență, desfășurată agresiv pe un fond de rea-credință care ne amintește de niște forțe de ocupație.

Ministerul Educației luptă împotriva educației cu toate mijloacele. După ce a blocat, mai direct sau mai subtil, orice posibilitate de dezvoltare concurențială și transparentă a cărților adresate școlii – mă refer la cărțile numite generic „manuale alternative și auxiliare” –, ministerul și-a luat inima în dinți și a naționalizat complet domeniul. Prin acțiunea cu iz de kamikaze a „eroului” Pop Liviu – ajuns ministru al educației printr-un accident cosmic, credeam noi la început – ne-am întors la anii ’50, adică la manualul unic și la cenzură.

În momentul în care se întâmplă astfel de lucruri într-o piață considerată cât de cât liberă, ne aflăm de fapt într-o situație echivalentă cu forța majoră în caz de război, când țara este cotropită de o armată străină, ostilă. Consecințele sunt devastatoare. Mă voi referi doar la cele asupra industriei cărții. Dar să nu uităm că atacul ministerului nu este asupra editurilor. Atacul este asupra școlii și a elevilor, ca grup-țintă. Aceștia trebuie controlați și educați conform intereselor partidului de ocupație.

Prima consecință asupra industriei cărții este că nimeni nu va mai visa să dezvolte cărți adresate școlii.

În rest, cei mai mulți vor pierde și vor fi și câțiva care vor câștiga, ca în orice război. Marii perdanți, însă, repet, vor fi elevii acestor generații, care nu vor mai avea niciun reper și, încet-încet, vor fi tot mai rupți de realitate. În afară de cei care se vor salva părăsind țara.

Mi se pare inadecvat să mai vorbesc despre o industrie a cărții în domeniul educațional. Ceea ce se va întâmpla în continuare nu are nicio legătură cu o industrie a cărții, în sens european. Vor fi doar mici aranjamente specifice unei dictaturi. Cu mari câștigători, care vor fi apoi sacrificați peste noapte, pentru a le lua locul alții din aceeași categorie.

O singură concluzie: în domeniul educației, dictatura s-a instalat deja.

TOPUL EDITURILOR DIN ROMÂNIA ÎN ANUL 2017

Forbes: În 2017, creșterile veniturilor populației, generate de măsurile guvernamentale privind salarizarea, au condus la încurajarea vânzărilor de carte în România?

Mihail Penescu: Formularea dumneavoastră politicoasă referitoare la „politica guvernamentală de majorare a salariilor” are în aceste zile, când vedem rezultatul aplicării acestor politici, un aer de ironie. Din păcate, nu suntem puși în fața unei ironii guvernamentale, ci mai degrabă în fața unei farse groase, venite din cinism, ignoranță și multă rea-credință.

În 2017 a existat o tendință de creștere a consumului de carte. Dar, ca de fiecare dată, trebuie să menționez că această afirmație reprezintă doar o părere personală, bazată pe o impresie și pe rezultatele din propria editură. Repet de fiecare dată, România nu are niciun sistem de monitorizare a vânzărilor de carte.

Pe de altă parte, a devenit banal să vă reamintesc că România are cea mai slabă industrie a cărții din Europa, că cifra de afaceri pe carte este de 130 de ori mai mică decât cea a Germaniei. Ori, în acest context, creșteri sau scăderi de 5 – 10% nu reprezintă decât fluctuații statistice și nu pot fi interpretate ca o tendință.

 

Forbes: În opinia dvs., care au fost segmentele și domeniile producției de carte care au suferit scăderi ale vânzărilor în 2017? Care domenii au cunoscut creșteri?

Mihail Penescu: În mod onest, nu știu să răspund la această întrebare. Cum am reamintit, nu există niciun sistem de măsurare, astfel încât toată industria funcționează în orb. Vedem cu toții o creștere a interesului față de cartea pentru copii. În rest nu pot să mă pronunț.

 

Forbes: Pe parcursul anului 2017, ați constat o îmbunătățire a distribuției de carte? Au intervenit schimbări notabile în relația editurii dvs cu distribuitorii?

Mihail Penescu: Acum, în zona asta aș zice că ne bucurăm de stabilitate. Aceasta este întotdeauna o veste bună în economie. Aș mai spune că se manifestă tendințele previzibile – crește ponderea vânzărilor on-line în defavoarea librăriilor individuale. Lanțurile de librării sunt mai stabile. Am trecut de perioada insolvențelor în cascadă.

Partea proastă este că nu avem investiții noi și, ca urmare, nici speranțe de creștere.

Forbes: Premiile literare, interne și externe, reprezintă vectori de vânzări și de marketing în piața editorială din România? Cu alte cuvinte, o carte distinsă cu un premiu intern se vinde mai bine? Dar o traducere cu un premiu extern are un avantaj competitiv în vânzări?

Mihail Penescu: Premiile literare externe sunt întotdeauna folosite de către editori pentru a-și promova titlurile. Nu cred că poate măsura cineva influența unui asemenea atu, dar în mod sigur este un argument în decizia de cumpărare. În România cred că se publică practic toate titlurile care primesc în străinătate un premiu important. Putem spune că editorii din străinătate își vând titlurile mult mai bine dacă acestea sunt însoțite de un premiu important.

În cazul premiilor locale, lucrurile sunt destul de diferite. Noi nu avem încă o cultură suficient de dezvoltată a premiilor literare. Se știe puțin despre aceste premii, faima lor rămâne într-un cerc cultural restrâns, iar cititorii acordă foarte puțină atenție acestor trofee.

Personal, am o experiență recentă destul de dezamăgitoare. Editura ALL a inițiat și a organizat acordarea unui premiu literar pentru roman, Premiul „Augustin Frățilă”. Am sperat ca efortul nostru, care nu a fost mic, să producă o creștere a interesului publicului pentru autorii autohtoni. Premiul s-a acordat vreme de trei ani și trebuie să spun cu tristețe că nu a produs niciun impact. Lumea culturală nu a fost deloc solidară, ci mai degrabă ostilă, cu accente agresive din unele zone, inclusiv din partea Uniunii Scriitorilor. Cititorii, deși am făcut eforturi mari de promovare, au ignorat complet încercările noastre. Aș zice că nici premiații și nici editurile care i-au publicat nu s-au arătat prea încântați.

(17 aprilie 2018)

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii