Cautare




, Contributor

Scriu despre publicitate și media de 20 de ani. În 2013, am publicat cartea de interviuri „Primul an de publicitate”.

Comentarii/Editoriale |
|

Metroul fericirii

Într-o dimineaţă, la sfârşitul lui august, aşteptam metroul în staţia Unirii 2. Mă duceam la slujbă. Posac, fără niciun chef. Cred că mă aflam pe acelaşi „peron emoţional” cu mai toţi cei care aşteptau: figuri inerte şi mutre căzute într-oadâncă depresie! E adevărat, nu poţi să le ceri oamenilor să aibă nişte figuri luminoase şi zâmbitoare când se duc la muncă, să câştige nişte lefuri care le asigură doar supravieţuirea. E criză economică, multă muncă pe bani puţini (sau deloc), derută mare!
Petre_Barbu.jpg

Aşteptam şi eu metroul ca toţi ceilalţi. Dar aveam o carte în geantă: „Jurnalul fericirii – Manuscrisul de la Rohia” de N. Steinhardt, volum apărut la Editora Polirom. De abia o luasem de la poştă, pentru că o cumpărasem cu plata ramburs. M-am gândit atunci, aşteptând metroul, să deschid cartea şi să încep să citesc „Jurnalul fericirii”. Dar parcă nu-mi venea s-o citesc chiar pe drumul ăsta cu metroul, îngropatîn depresie şi fără speranţă.

Atunci s-a întâmplat ca într-un vis! Garnitura a intrat în staţie. Dar trenul nu era unul obişnuit. În locul geamurilor obişnuite erau „montate” biblioteci cu cărţi colorate, care mai de care mai strălucitoare – aşa mi s-au părut, strălucitoare! Biblioteci întregi căzuseră peste trenul care venea din altă lume. Şi garnitura a trasla peronul Unirii 2. Uşile s-au dechis ca de obicei, iar călătorii au intrat în trenul-bibliotecă. Am intrat şi eu. Şi m-am lămurit repede: atât pe vagoane, cât şi în interiorul acestora erau întinse afişe reprezentând rafturi cu volume colorate. Afişeleaveau următorul mesaj: „Reţeaua celor care citesc cărţi în metrou. Scanează QR-codurile şi descoperă cărţile preferate…” Ah, campanie Vodafone! – m-am luminat. Vodafone lansase o bibliotecă digitală în Piaţa Victoriei, mai anunţau acele reclame. Am simţit că vagoane nu mai zdrăngănesc din toate încheieturile, ci plutesc uşor pe şine susţinute de acele afişe cu rafturi de bibliotecă.

Am coborât în Piaţa Victoriei şi am urcat pasajul pe al cărui perete uriaş erau figurate zeci de volume semnate de mari scriitori români şi străini. Fabuloasă imagine! Nu e locul să explic cum stă treaba cu scanarea QR-codurilor. Nici n-am chef săexplic aici ce înseamnă aceste QR-coduri. Şi nici ce reprezintă această formă (digitală) de promovare. Nu am de gând să analizez această campanie pusă la cale de Vodafone, Editura Humanitas (toate cărţile erau de la Humanitas) şi agenţia de publicitate McCann-Erickson. Nu vreau să dau note.

În schimb, încerc să spun că frumuseţea publicităţii tocmai în asta constă: să te surprindă (plăcut), să te înalţe, să-ţi stârnească o neînfrânată curiozitate, să te provoace şi, de ce nu?, să te facă fericit. Iar această campanie, construită pe o linie de metrou, în subsolurile depresive ale Bucureştiului, cred că a reuşit să fie un exemplu de frumuseţe. Într-adevăr, oamenii de la McCann şi cei de la Vodafone şi-au urmărit foarte bine consumatorii. În metrou, consumul de cărţi pe tabletă sau telefon mobil a crescut în ultimii ani. Au apus vremurile în care, în metrou, „se mâncau” ziarele pe pâine. Acum, fie se citesc cărţi pe hârtie sau pe tabletă, fie se stă cu nasul în jocuri şi se ascultă muzicăpe telefoanele mobile. Lumea metroului bucureştean s-a schimbat radical faţă de cea de acum cinci ani. Iar McCann şi Vodafone au fost pe fază, conform vremurilor digitale pe care le trăim.

Nu mi-am descărcat vreo carte din biblioteca digitală din Piaţa Victoriei. M-am întors la peron, am urcat în următoarea garnitură şi am început să citesc „Jurnalul fericiriri”. Campania s-a încheiat undeva la sfârşitul lunii octombrie. De atunci, ca un făcut!, deşi am călătorit zilnic cu metroul, n-am mai întâlnit acel tren tapetat cu volume colorate. Am citit „Jurnalul fericirii”.Campaniile sunt trecătoare ca o garnitură de metrou în viaţa noastră, dar cărţile rămân.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii