Cautare




, Staff

Editor-in-Chief Forbes România

Cariere |
|

Meciuri cu miză mare

Bătălia pe resurse naturale nu a fost niciodată atât de dramatică sau cât de mult poate costa independența energetică.
Tom_Holst,_Chevron_Romania_5589605-Mediafax_Group-Razvan_Lupica.jpg

Dacă îi întrebi pe cei mai mulți oameni de afaceri care sunt domeniile cu potențial puternic de dezvoltare în România următorilor ani, agricultura și energia vor fi, cu siguranță, pe lista fiecăruia dintre  cei chestionați. Dacă îi întrebi pe românii de rând, cu siguranță că vor răspunde agricultura și turismul.Iar dacă îi întrebi pe cei din Moldova, în special din zona Vaslui, indiferent ce vor răspunde vor adăuga și câteva vorbe de duh la adresa americanilor de la Chevron, asociind, probabil, chiar și un nume – Tom Holst, country manager al filialei locale a grupului american.

Dacă prima parte a anului trecut a fost marcată de protestele privind „salvarea” Roșia Montană, a doua parte a anului 2013 a adus la lumină un personaj nou, care a captat o mare parte din tensiunile acumulate la nivelul societății românești.

Anunțul grupului american Chevron privind începerea lucrărilor de explorare în localitățile Găgeşti, Pungeşti şi Băceşti din judeţul Vaslui a declanșat o nouă serie de proteste și operațiuni de „salvare” pe Facebook, dar și în stradă, fie că a fost vorba de drumurile naționale din județul Vaslui sau de Piața Universității din București.Gazele de șist vor fi, cu siguranță, unul dintre subiectele fierbinți ale acestui an, în condițiile în care multe dintre grupurile din domeniul petrolier stau cu ochii pe rezultatele pe care le va avea Chevron, singurul jucător care a declarat oficial că vrea să exploateze gaze de șist în România.

„Urmărim foarte atent toate evoluţiile şi avem în România un pionier, pe Chevron”, afirma, în toamna anului trecut Mariana Gheorghe, șefa celei mai mari companii de produse petroliere și gaze din România, Petrom, în cadrul Reuters Investment Summit, precizând că Petrom va urmări toate licențele care vor fi lansate în următorii ani de către Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM). De altfel, conform ANRM, care citează date preluate de la administraţia americană pentru informaţie în domeniul energiei (EIA), rezervele României de gaze de șist sunt estimate la peste 1.400 de miliarde de metri cubi, volum echivalent cu consumul naţional de gaze pe 100 de ani, iar această estimare plasează România pe unul dintre principale locuri din Europa.

Chiar dacă extragerea gazelor de șist ar fi (mai) simplă, așa cum se întâmplă în cazul gazelor naturale tradiționale, adepții și opozanții exploatării lor ar fi avut motive de ceartă: clauzele din contractul cu Chevron și faptul că americanii au preluat drepturile asupra concesiunii EV-2 Bârlad (care acoperă peste jumătate de milion de hectare în zona de nord-est a României) de la o companie a omului de afaceri Frank Timiș (cel care a fost și în spatele unui alt proiect controversat – Roșia Montană).

Însă gazele de șist, fiind bocate la mare adâncime, în roci, sunt mult mai greu de expolatat decât gazele obișnuite, fiind nevoie de tehnologii neconvenționale, precum fracturarea hidraulică de volum mare și foraj orizontal. Cum aceste tehnologii sunt de dată recentă, iar informațiile privind impactul lor asupra mediului nu sunt încă pe deplin elucidate și, în plus, chiar și guvernele statelor din Uniunea Europeană au păreri diferite privind exploatarea acestei resurse, atunci este clar că anul 2014 va aduce după sine o explozie a strategiilor de comunicare cu scopul influențării într-o direcție sau alta a opiniei publice și/sau guvernanților. Probabil că cel mai relevant exemplu este cel al premierului Victor Ponta, a cărui opinie s-a schimbat fundamental în ultimii doi ani. Dacă în 2012 era un vehement opozant al exploatării gazelor de șist, după venirea la putere acesta a descoperit rolul pe care această resursă l-ar avea în asigurarea mult visatei independențe energetice de gazele rusești. Sigur, toate acestea în condițiile în care „sunt îndeplinite toate standardele de mediu”.

Iată de ce suntem convinși că, dacă acum, la început de 2014, numele lui Tom Holst, șeful Chevron în România nu vă spune mare lucru, atunci cu siguranță că alta va fi situația la începutul anului următor. Ba, mai mult, bombardamentul mediatic care se prefigurează – în presa tradițională și social media deopotrivă – va face ca subiectul gazelor de șist să țină în continuare capul de afiș, pe fondul reducerii dramatice a interesului pentru energia verde în contextul reducerii schemei de sprijin.

Dacă există, dincolo de tema gazurilor de șist, un eveniment care va marca anul 2014, atunci acesta este cu siguranță renegocierea redevențelor pentru țiței și gaze naturale.

Practic, la privatizarea Petrom din 2004, statul român s-a obligat să mențină timp de zece ani redevențele, așa cum erau ele stipulate în legea petrolului (între 3,5% și 13% din valoarea producției, în funcție de dimensiunea zăcământului). Analiștii afirmă, pe drept cuvânt, că redevențele sunt mici deoarece atunci când au fost stabilite, toate companiile erau de stat, deci nu se justifica neapărat, mutarea banilor dintr-un buzunar în altul.

Însă nevoia acută de bani la buget (din cele aproximativ 4 miliarde de euro din producția anuală de gaze și țiței, statul român încasează din redevențe circa 7%) se va ciocni anul acesta de puterea de negociere a Petrom, de exemplu, o companie privată, deținută de grupul austriac OMV, care aduce ca argumente la masa negocierilor investiții anuale de aproximativ un miliard de euro bazate, după cum afirmă oficialii companiei pe un mediu fiscal favorabil investițiilor.

Consultanții recomandă atenție la creșterea redevențelor pentru zăcămintele mici dincolo de pragul de 3,% cât sunt în prezent, deoarece ar determina o scădere a interesului investitorilor. În privința zăcămintelor mari, însă, soluția avansată de aproape toată lumea este o creștere a redevențelor, dublată de apariția unui nou regim de taxare pentru zăcămintele identificate în Marea Neagră, noul câmp de bătălie al petroliștilor. Iar de cât de mare va fi această creștere va depinde nu doar evoluția încasărilor la buget ci, de cealaltă parte, poate chiar mandatul celui mai puternic și influent CEO din România.

Aflaţi ce alte articole mai cuprinde ediţia specială “14 pentru 2014”

Citiţi textele integrale în ediţia tipărită a revistei din 20 ianuarie, dar şi în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicaţia de iPad a Forbes România.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii