Cautare




, Contributor

|
|

Made in China

În care este vorba despre câteva dintre motivele pentru care cuvintele de mai sus alcătuiesc una dintre cele mai populare expresii din lume.
https://www.facebook.com/MihneaRatteFotograf/

Prințesa născută dintr-o floare de lotus se apropie de mine și îmi pune la gât un medalion în formă de inimă, apoi pleacă și se oprește la o oarecare distanță, înconjurată de soldații din garda sa. Unul dintre aceștia se apropie de mine și îmi spune să-l urmez. Ne oprim după câțiva pași, soldatul îmi pune o coroană pe cap și execută apoi câteva mișcări de dans pe care îmi spune să le repet. Apoi, mă conduce spre un cal alb adus de un argat, îmi face semn să încalec. Calul mă duce lângă prințesă, care mă așteaptă cu două pahare mici, făcute din bambus. Bem împreună din cele două pahare, apoi facem o plecăciune unul spre celălalt. Deodată, prințesa fuge, alerg după ea, dar soldații îmi barează drumul. Prințesa dispare fără urmă.

Momentul descris mai sus nu este un vis și nici o poveste, ci o întâmplare reală. Totul a avut loc în cadrul unui spectacol la care am participat în parcul tematic Splendid China din Shenzhen, China. Sorina Măcărescu, country marketing manager divizia Terminals din cadrul Huawei, companie la invitația căreia am vizitat China, pentru a participa, în calitate de jurnalist, la programul „Seeds for the future”, mi-a explicat ceea ce tocmai se întâmplase: participasem, ca „mire”, la o ceremonie tradițională de căsătorie.

Acesta a fost unul dintre numeroasele contacte pe care le-am avut, timp de o săptămână, cu civilizația și cultura chineză. Tot despre acest tip de contacte culturale este vorba, printre multe altele, și în programul „Seeds for the Future”. În ultimii ani, stagiile de internship dezvoltate de Huawei au devenit din ce în ce mai populare în rândul tinerilor care urmează cursurile facultăților cu profil tehnic din România.  „Telecom Seeds for the Future” este gândit pentru a le oferi studenților posibilitatea de a îmbina noțiunile teoretice cu cele practice, chiar la sediul central Huawei din Shenzhen. Prin intermediul proiectului, studenții au posibilitatea de a ajunge în China pentru a participa la un stagiu de specializare, timp de două săptămâni.

Huawei Seeds for the Future (1)

Ediția din acest an a programului a avut loc în perioada 27 august – 11 septembrie și s-a bucurat de participarea a zece studenți de la universitățile tehnice din București, Iași, Craiova și Cluj-Napoca. Tinerii români care au beneficiat de acest internship au avut șansa unei experiențe multiculturale în China, în primă fază în Beijing, pentru a se familiariza cu universul culturii chineze, prin intermediul unor cursuri de limbă și cultură. A doua parte a proiectului a constat într-o perioadă de formare profesională, cu ajutorul specialiștilor Huawei, la sediul central al companiei din Shenzhen.

„Industria IT&C este în continuă schimbare, iar pentru a putea avea o dezvoltare armonioasă în acest domeniu, este necesar să fii mereu la curent cu ultimele tehnologii. Programele educaționale implementate de Huawei au ca scop central dezvoltarea tinerelor talente din industria IT&C, ajutându-le să înțeleagă mai bine noutățile din sectorul IT&C. Vizita studenților la sediul central Huawei Technologies din Shenzhen le pune acestora la dispoziție accesul la inovațiile dezvoltate de companie  și, totodată, le oferă posibilitatea de a îmbina noțiunile teoretice cu cele practice într-un mediu de lucru autentic. «Telecom Seeds for the Future»  a devenit, în doar doi ani, cel mai popular program de CSR din cadrul Huawei România, dovedind astfel ajutorul real pe care îl oferă pentru dezvoltarea studenților români”, spune Vlad Doicaru, Enterprise Director Huawei România.

Programul a fost demarat în 2008, în Thailanda, și a venit ca urmare a identificării unei nevoi pe care o aveau universitățile din acea țară. „Ne-am dat seama că există o nevoie din partea universităților de a acoperi «prăpastia» dintre ceea ce se învață în școală și ceea ce se întâmplă în industrie. Au nevoie de interacțiuni cu experții din industrie, de informații, așa că am început în acel biroul local, apoi ne-am dat seama că există oportunitatea de a extinde programul în China. Ceea ce face acest program diferit este expunerea culturală și, în același timp, avem acest background tehnologic. Pentru România, desfășurăm acest program de trei ani, dar este diferit de la un an la altul. Informațiile de bază rămân aceleași, dar conținutul evoluează de la an la an, pentru că apar noi tehnologii. Este important pentru participanți să vadă aceste schimbări”, spune Holy Ranaivozanany, Head of Corporate Social Responsability în cadrul Huawei.

Programul a început în 2008, iar astăzi este lansat în peste 77 de țări. De la început, la „Seeds for the Future” au participat în jur de 20.000 de studenți. „Sunt două părți ale programului: una are loc aici în China,  cea de două săptămâni, la care participă, anual, circa 1.000 de studenți. Avem, de asemenea, programe de training care au loc în birourile locale. Avem parteneriate cu 200 de universități la nivel global. Cei mai mulți studenți vin din Europa, Africa, Asia, și din ce în ce mai mulți încep să vină din America latină, SUA și Canada”, precizează Holy Ranaivozanany.

Studenții români participanți în cadrul programului din acest an, anterior interni în cadrul Huawei România, confirmă spusele reprezentanților companiei. „Faptul că am fost la sediile Huawei din Beijing și Shenzhen și că am participat la  training-urile tehnice m-a ajutat să înțeleg mult mai bine lucrurile pe care le-am făcut. Pentru noi aici este altceva, întărește practica pe care am făcut-o în România. Ne ajută interacțiunea cu studenții din alte țări, pentru că poți vedea la ce nivel este dezvoltată compania în celelalte țări și experiența multiculturală”, spune Adina M., studentă la facultatea de Electronică și Tehnologia Informației din cadrul Universității Politehnica București.Huawei Seeds for the Future (3)

Despre importanța multiculturalismului în profesia de IT-ist vorbește și Ivan Theodor, care studiază, la Iași, automatică și calculatoare. ”Prin interacțiunea cu studenții din celelalte țări – noi suntem aici cu japonezi și neo-zeelandezi –, afli lucruri noi. Eu am mai lucrat în medii multiculturale, am fost în Japonia, am cunoscut oameni din toate colțurile lumii, te dezvolți”, spune studentul în anul al treilea, precizând însă că vrea să lucreze în România, în paralel cu efectuarea de studii de master, pentru că „în țară, în IT, se câștigă ok”.

Holy Ranaivozanany vorbește însă și de oportunități de angajare pentru studenții participanți la programul „Seeds for the Future”. „Pentru Huawei este o șansă imensă să aibă acest bazin de studenți talentați din toată lumea, așa că, desigur, atunci când apar oportunități de colaborare, ne gândim în primul rând la studenții noștri, pentru că ei cunosc compania și produsele. Am angajat în România, dar am făcut asta și în Indonezia și Kenya. Nu am făcut acest program doar pentru a angaja studenți, ci pentru a crește înțelegerea și cunoașterea lor”, spune reprezentanta Huawei. „Ei pot lucra, în cele din urmă, pentru competitorii, pentru clienții sau pentru partenerii noștri. Unii dintre ei devin antreprenori, își deschid propriile afaceri. Noi ținem legătura cu participanții și dacă apar oportunități în cadrul companiei, ei află primii, am creat o platformă pe LinkedIn unde ținem legătura cu toți participanții.”

Pentru Adina M., această deschidere a companiei către tinerii profesioniști este de bun augur. „Acest internship m-a ajutat să-mi dau seama că acest domeniu este cel care-mi place, că facultatea pe care am ales-o este una bună, că domeniul telecomunicațiilor este unul de viitor și categoric vreau să rămân aici, dacă se poate chiar în cadrul firmei, pentru că este o companie nouă, care se dezvoltă foarte repede, are o arie de acoperire foarte mare”, spune studenta, precizând că i se pare relevant faptul că gigantul din telecomunicații este un jucător global, în ciuda faptului că are o vârstă de „doar” 30 de ani.

Forța companiei reiese și din sediul său central, care este un adevărat cartier, ce se întinde pe o suprafață de doi kilometri pătrați. Clădirile în care își desfășoară activitatea gigantul din domeniul telecomunicațiilor sunt situate în acest perimetru, în care există străzi, intersecții și semafoare. În total, există nouă zone în care lucrează 60.000 de angajați. Stilurile arhitecturale ale clădirilor sunt variate, de la clădiri de birouri moderne până la imobile amenajate în stilul tradițional chinezesc al dinastiei Han. Există chiar și un hotel pentru angajați, care plătesc o chirie lunară cuprinsă între 700 și 1.000 de yuani pentru o cameră (un yuan este egal cu 0,6 lei). Salariul mediu în Shenzhen, oraș cunoscut sub numele de „Silicon Valley-ul Chinei”, este de 4.250 de yuani.

Tot în această zonă se află și Centrul de Producție Global, unde sunt fabricate toate produsele sub marca Huawei: telefoane mobile, dar și rețelistică, servere și diverse alte echipamente, precum și un centru de logistică în suprafață de 25.000 de metri pătrați. Din unitățile de producție ies amplificatoare de unde radio, câte 300-400 de unități pe zi pe linie – există 53 de linii de producție. Muncitorii au un program de lucru de opt ore pe zi, cu o pauză de câte zece minute, la fiecare două ore.

Vizita noastră include  o expoziție dedicată diviziei „Carrier”, care construiește rețelele de telefonie mobilă. Ne sunt prezentate avansurile tehnologice din domeniul antenelor de telefonie mobilă, care vizează, în primul rând, micșorarea dispozitivelor clasice, pentru a putea fi amplasate mai ușor în cât mai multe zone, echipamente care transmit semnalul pe stadioane, dar și aparate care aduc internetul în zone îndepărtate, prin tehnologii precum transmisia wireless sau microundele.

https://www.facebook.com/MihneaRatteFotograf/

Shenzhen, prima „zonă economică specială” din China, care se învecinează în sud cu Hong Kong, este un oraș tânăr, dezvoltarea lui începând în urmă cu trei decenii și jumătate. „36 de ani este vârsta mea”, spune Bruce, ghidul nostru – chinezii își aleg nume occidentale pentru a putea comunica mai ușor cu străinii. Anterior începerii dezvoltării, zona Shenzen-ului era doar o comunitate de pescari și fermieri care de-abia își duceau traiul de pe o zi pe alta. 60.000 de suflete. Astăzi, populația este de 15 milioane de locuitori, 95% dintre ei veniți din alte zone ale Chinei. Foștii fermieri s-au îmbogățit aproape peste noapte, pentru că terenurile pe care le cultivau au devenit proiecte rezidențiale – case cu 4-8 etaje, pe care le închiriază cu camera. Să închiriezi o cameră costă, pe lună, cam 800 de yuani, în zonele din afara centrelor. Ca să cumperi o locuință în „downtown”, trebuie să plătești în jur de 100.000 de yuani pe un metru pătrat, prețul mediu pe oraș fiind de 55.000 de yuani.

Și pentru că a venit vorba despre zone, trebuie spus că, până acum zece ani, nu puteai să mergi în zonele centrale, chinez fiind, decât dacă aveai un permis special. Astăzi lucrurile s-au mai schimbat și poți merge prin tot orașul. Și toată lumea se pare că merge peste tot: traficul este infernal, deși mașinile nu sunt deloc ieftine. Un BMW X5 costă 640.000 de yuani, dar există întotdeauna varianta BYD, un automobil construit chiar în Shenzhen, care costă în jur de 240.000 de yuani, în varianta SUV. „Atinge 100 km/h în 5,42 secunde, mai repede decât un BMW X5 sau X6”, spune Bruce cu mândrie, un sentiment pe care-l manifestă de fiecare dată când vorbește despre China și chinezi.

În plus, autoritățile îți acordă, dacă achiziționezi un SUV BYD – mașinăHuawei Seeds for the Future (5) hibridă benzină-electric –, în mod gratuit, un număr de înmatriculare, care altfel costă 55.000 sau 65.000 de yuani și pentru care trebuie să aștepți cel puțin un an. În Shenzhen sunt prea multe mașini: 3,3 milioane. Dacă vrei și număr de înmatriculare dublu, de Shenzen și Hong Kong, ca să poți trece dintr-o parte într-alta, prețul este exorbitant: 800.000 de yuani. Doar cei bogați sau cei care vor să facă un business din transportul persoanelor din Hong Kong în Shenzen (cele două regiuni sunt separate printr-o graniță, ca două state separate, deși China a reintrat în posesia Hong-Kong-ului în 1997) fac astfel de achiziții.

Huawei Seeds for the Future (8)

Când vorbește despre „Chairman Deng”, (Deng Xiaoping, conducătorul de facto al Chinei care i-a urmat lui Mao Zedong și care a refuzat oferta lui Margaret Thatcher de a „închiria” Hong Kong-ul spunând că acolo este China), mândria lui Bruce se transformă în venerație. „China era o țară foarte săracă, riscam să ajungem cei mai săraci din lume, dar Chairman Deng a deschis din nou China către lume”, spune Bruce. „Trebuie să faceți o poză cu Chairman Deng, păcat că acum plouă”, adaugă el, arătându-ne o pictură imensă, ce domină intrarea dintr-un parc și care-l înfățișează pe conducătorul-erou al Chinei. Am reușit totuși să facem o poză cu Chairman Deng, la ultimul etaj al Diwang Building, a treia cea mai înaltă clădire din Shenzhen (384 de metri, 69 de etaje supraterane și trei subterane, finalizată în 1996, în doar trei ani de la începerea lucrărilor), unde am găsit expusă o fotografie ce-l înfățișa pe conducătorul chinez plantând un ficus în Shenzhen, în vremea în care erau puse bazele Zonei Economice Speciale Shenzhen, prima dintre cele cinci din China (Shenzhen, Zhuhai, Shantou, Xiamen și insula Hainan). „Aceste zone au fost create pentru a testa dacă suntem pregătiți pentru a ne deschide din nou către lume”, explică Bruce.Huawei Seeds for the Future (6)

Iar evoluția economiei chineze din ultimele două decenii arată că decizia de a se „deschide din nou către lume” a fost una bună pentru țară: ultimii douăzeci de ani au fost marcați de o creștere economică susținută, chiar dacă în prezent ritmul de creștere nu mai este același din perioadele de boom.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii