Cautare




, Editor Coordonator

Explorator. De vocație, om. De profesie, povestitor. www.georgianaciofoaia.ro

ForbesLife |
|

Lykke- cea mai căutată comoară

Lesne de înțeles de ce Danemarca este considerată țara cu cel mai mare indice al fericirii în lume: educația superioară gratuită, trenuri punctuale, infrastructură pentru biciclete care ajung în orice colț. În decembrie, Meik Wiking, directorul Institutului de Cercetare a Fericirii din Copenhaga și autor al bestseller-ului „Mica enciclopedie Hygge” a venit la București pentru a-și prezenta noul concept: Lykke.
174 Lykke

Meik, ce pot descoperi cititorii în noua ta carte, Lykke?

Prima carte a fost despre arta de a-ți crea o atmosferă frumoasă în viața de zi cu zi, fie că este vorba de relaxare, de muncă sau de o întâlnire cu prietenii, despre toate acele mici elemente pe care danezii le găsesc sau le construiesc pentru a se bucura de viață.

Prin urmare, în ce-a de-a doua carte, „Lykke”, am vrut să arăt că Danemarca nu deține monopolul asupra fericirii și că există oameni fericiți pretutindeni în lume. Lykke a fost concepută ca o vânătoare de comori, comoara fiind chiar fericirea, iar la Institut am decis să ne aplecăm asupra lucrurilor care urmăresc calitatea vieții la nivel global, fie că e vorba de București, New York sau Copenhaga.

Dacă ar fi să împărțim fericirea în mai multe elemente, care ar fi părțile ei componente?

Putem împărți fericirea în foarte multe segmente. Spre exemplu, aceeași analiză o putem aplica și când vorbim despre economie; pentru a înțelege ce este economia unei țări, o împărțim în mai mulți indicatori: inflație, rată de șomaj, etc., iar asta ne ajută să înțelegem mai bine conceptul abstract.

Fericirea poate fi la rândul ei „spartă” în mai multe dimensiuni: pe de o parte poate fi sentimentul pe care îl avem înăuntrul nostru, emoțiile pe care le experimentăm în fiecare zi, dar în același timp poate traduce satisfacția pe care o avem în ceea ce privește viața.

În timpul cercetării am identificat șase factori care explică majoritatea diferențelor dintre oamenii fericiți și cei mai puțini fericiți: banii, sănătatea, libertatea (de a alege cum vrei să-ți trăiești viața), un anume nivel al încrederii în clasa politică, amabilitatea (sau bunăvoința) și, nu în ultimul rând, relațiile pe care le dezvoltăm cu ceilalți.

Le putem schimba eticheta, dar rămân aceleași șase categorii. Ce facem noi la Institut este să adunăm datele și să le transformăm în povești. De exemplu, îmi aduc aminte de povestea unui bărbat anonim din Londra – „The Free Help Guy”, care decide într-o bună zi să își dea demisia și să găsească acel lucru care să „îi facă inima să bată altfel”.

În prima săptămână s-a uitat la Breaking Bad, dar apoi a postat pe online un anunț pentru toți cei care aveau nevoie de ajutor „for free”. Și de atunci a ajutat oamenii să treacă peste frica de avion, a ajutat o fetiță bolnavă de cancer de măduvă osoasă să își găsească un donator sau a fost „șoarece de laborator” pentru un tip care voia să devină hipnotizator. A transformat acest ajutor într-un stil de viață permanent și susține că cel pe care l-a ajutat cel mai mult este el însuși.

Cum s-a desfășurat cercetarea, ce instrumente ați folosit și de la ce ipoteze ați plecat?

În primul rând, am citit foarte multe cărți. Dacă Hygge a fost scrisă din experiența mea de viață locuind în Danemarca, de data aceasta Lykke folosește mai multă cercetare. Sunt mai mult de 5 ani de cercetare și de experimente la mijloc, dar și multe cărți. Modul în care am încercat să măsurăm fericirea a avut loc pe mai multe planuri. Așa cum spuneam mai sus, fericirea e analizabilă pe mai multe niveluri, iar noi am încercat să luam în considerare toți factorii, dar și să urmărim oameni permanent.

Am studiat grupuri mari de oameni, cred că timp de 2 ani am adunat aproximativ 600 de tineri pentru a vedea cum se întâlnește fericirea în diferite momente ale vieții lor. Mai mult, am avut și o aplicație care măsura fericirea zilnic și așa am aflat, de exemplu, că cea mai fericită zi anul trecut a fost ziua de Crăciun, iar cea mai nefericită a fost ziua alegerii lui Donald Trump ca președinte. E uimitor să vezi cum politica mondială îți poate afecta direct fericirea.

Din experiența mea de până acum, mixul dintre cifre și povești este cel mai potrivit, pentru că cifrele construiesc știința, însă poveștile o răspândesc. Îți vei aminti povestea, chiar dacă vei uita cifrele. Dar, este de asemenea important să avem cifre pentru a ne susține intuiția.

Citește și Inspiraţie și poveste

Am avut o mulțime de întrebări legate de zâmbete, pentru că mulți oameni cred că zâmbetul este sinonim cu fericirea. Eu nu cred asta, pentru că poți zâmbi și atunci când ești nefericit. Prin prisma jobului, călătoresc foarte mult, iar în ultima vreme am fost în 25 de orașe; în timp ce tuturor ne place să ne bucurăm de câteva clipe alături de o cafea bună, eu fac asta uitându-mă la oameni și „înregistrând” aleatoriu persoanele care trec prin fața mea: vârsta lor, dacă zâmbesc sau nu și în ce condiții.

Cum găsești Bucureștiul și câte zâmbete ai numărat până acum aici?

Este prima dată când sunt în București, deci nu am strâns încă suficiente date, dar ceea ce am văzut aici am întâlnit în țările latine, dar și în Malaezia sau Mexic. Dacă ar fi să estimez aș spune că frecvența zâmbetelor urcă la 5 – 10%, comparativ cu Londra și New York cu 1% sau Spania cu 12%.

Vorbești în noua ta carte despre un experiment, lăsând deschisă o întrebare cel puțin provocatoare: cum ne putem feri de tiparul de consum?

Cred că este una dintre provocările-cheie, nu doar pentru țări, ci și pentru oameni, la nivel individual. Ne străduim să construim o viață cât mai frumoasă și, evident că, pentru aceasta, banii sunt importanți.

Când vine vorba despre bani însă, are loc ceea ce numim „diminishing marginal returns” adică legea randamentelor descrescătoare, potrivit căreia, pe măsură ce volumul unuia dintre factori crește, suplimentul de satisfacție obținut este din ce în ce mai mic sau rămâne același. Închipuie-ți că primești un platou de sushi, care va fi grozav, dar din moment ce vei mai primi imediat încă trei platouri, surplusul nu va fi direct proporțional cu bucuria ta.

La fel se întâmplă și cu veniturile; de aceea cred că de la un punct încolo bunăstarea și wellbeing-ul se contopesc, iar eu militez pentru anti-consumerism. Pe măsură ce devii mai bogat nu înseamnă neapărat că devii și mai fericit.

Care sunt elementele care te fac pe tine fericit?

Cred că sunt foarte obișnuit, iar ce mă face pe mine fericit îi face cu siguranță și pe ceilalți. În primul rând, calitatea vieții. Cred că ceea ce fac este foarte frumos și îmi place că am un nivel de libertate foarte mare în decizii.

Sunt norocos să trăiesc într-un oraș care îți oferă o calitate superioară a vieții, o infrastructură care îmi dă voie să ajung cu bicicleta oriunde îmi doresc. Nu am mașină și nici nu am nevoie de una pentru a ajunge undeva, e suficientă bicicleta. Societățile dezvoltate sunt societăți unde banii sunt mai puțin importanți și unde poți trăi frumos, indiferent de veniturile pe care le ai.

Care sunt planurile tale pentru noul an?

Am călătorit foarte mult în ultimii ani, așa că anul acesta voi petrece mai mult timp acasă, alături de familie și de prieteni și voi lucra la proiectele pe care le am și la următoarea carte care va apărea în 2019.

Citește și Hygge, arta de a trăi frumos

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii