Forbes: Cum au influențat piața de carte din România deciziile și măsurile luate de Ministerul Educației Naționale pe parcursul anului 2017? (vânzări, influența asupra afacerilor editorilor, planuri editoriale, concurența).
Luiza Penescu: Ordinul M.E.N. Nr. 5645/2017 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a calității proiectelor de manuale școlare, împreună cu toate demersurile întreprinse de minister pentru eliminarea editurilor de pe piața concurențială a manualelor și impunerea manualelor de bază, realizate de către o unică editură, E.D.P. au reprezentat lovituri dure, demolatoare, pentru toate editurile de carte școlară din România.
Atât în plan simbolic, prin deschiderea posibilității ideologizării manualelor, cât și în plan educațional, prin eliminarea pieței concurențiale, stimulatoare de progres, măsurile luate de M.E.N. ne-au reîntors în tenebrele istoriei.
Din punct de vedere strict economic, ordinele de ministru și proiectul legii manualului școlar reprezintă o calamitate pentru editori, factori destabilizatori cu serioase repercusiuni financiare negative.
Forbes: În 2017, creșterile veniturilor populației, generate de măsurile guvernamentale privind salarizarea, au condus la încurajarea vânzărilor de carte în România?
Luiza Penescu: În anul 2017 s-au înregistrat anumite creșteri ale vânzărilor de carte, dar nu aș dori să leg aceste creșteri de măsurile guvernamentale cu privire la salarii, adoptate în cursul anului trecut. Cred că inițiativa legislativă a domnului deputat Ovidiu Raețchi, despre care se discută în acest moment, aceea referitoare la acordarea unor sume de bani elevilor și profesorilor pentru achiziția de carte, ar putea avea, într-adevăr, un efect benefic asupra vânzărilor de carte.
De asemenea, stimularea producției și distribuției de carte prin măsuri fiscale, ca de exemplu TVA 0, impozit pe venit/ profit redus, impozite reduse pentru spațiile comerciale destinate vânzărilor de carte etc., ar avea un impact pozitiv asupra vânzărilor. Sunt inițiative despre care s-a discutat și continuă să se discute, dar care încă nu s-au materializat prin hotărâri legislative.
Forbes: În opinia dvs., care au fost segmentele și domeniile producției de carte care au suferit scăderi ale vânzărilor în 2017? Care domenii au cunoscut creșteri?
Luiza Penescu: Scăderi majore s-au înregistrat în segmentul educațional. Nu vorbim doar de decizia manualului unic, aș dori să amintesc și ordinele M.E.N. referitoare la auxiliarele școlare – autorizarea auxiliarelor de către CNEE, prin plata unor sume semnificative de 2.000 lei – 3.000 lei/lucrare supusă avizării, procedurile referitoare la achiziții ș.a.m.d. – decizii care au bulversat editurile și educatorii, impactul asupra editurilor care dețin în portofoliu titluri educaționale fiind, evident, unul puternic negativ, din punct de vedere economic și financiar.
Desigur, Grupul Editorial Corint fiind un grup editorial cu un portofoliu vast, impactul nu a fost unul foarte puternic, dar, dacă aceste decizii vor rămâne în vigoare, efectul lor se va resimți și în anii care urmează, nu doar în acest an.
Din păcate, acest impact negativ nu este doar unul economic, ci afectează și calitatea educației tinerei generații. De câțiva ani se tot discută de analfabetismul funcțional și despre faptul că, în România, peste 40% dintre elevii din anii terminali sunt analfabeți funcțional dar, fără un program coerent de sprijinire a educației și a lecturii, acest procent va crește în anii care urmează, iar acest lucru este nu doar îngrijorător, ci și dureros.
Revenind la întrebarea dvs., anul 2017 a adus și creșteri, în cazul nostru, mai mari pe segmentele dedicate adulților – colecțiile „Corint Istorie”, „Istorie cu blazon” și „Clasici ai literaturii române și universale”, precum și pe segmentul dedicat categoriei young adult – colecția Leda Edge, creșteri, în medie, de peste 14% față de anul anterior.
TOPUL EDITURILOR DIN ROMÂNIA ÎN 2017 – EXCLUSIVITATE MONDIALĂ
Forbes: Pe parcursul anului 2017, ați constat o îmbunătățire a distribuției de carte? Au intervenit schimbări notabile în relația editurii dvs. cu distribuitorii?
Luiza Penescu: Relația cu distribuitorii de carte nu suferă modificări majore de la an la an, mai ales în privința condițiilor contractuale. Desigur, fiecare parte angrenată în procesul distribuției de carte dorește să obțină o parte cât mai mare din prețul de vânzare al cărților, justificat sau nu. Poate părea paradoxal, dar editurile, de cele mai multe ori, se aleg cu partea cea mai mică din prețul de vânzare al cărților, deși suportă cea mai mare parte din costuri (costuri editoriale, de copyright, de producție și distribuție).
Alături de celelalte edituri, facem eforturi considerabile pentru menținerea unui nivel acceptabil al costurilor de distribuție, din dorința de a putea menține un preț de copertă rezonabil pentru titlurile pe care le edităm, discuțiile cu partenerii implicați in acest proces fiind foarte dificile.
Comparativ cu produsele de larg consum, un produs cultural nu este la fel de profitabil, argumentele retailerilor având legătură, de cele mai multe ori, cu profitabilitatea pe metru pătrat și prețurile concurenței.
Un aspect care ar trebui remarcat, este faptul ca vânzările pe canalele online cresc constant, în detrimentul canalelor tradiționale, iar acest lucru a determinat retailerii tradiționali să devina inventivi, pentru a putea să mențină nivelul vânzărilor, sau pentru creșterea lor. Ne referim la creșterea numărului de evenimente culturale organizate de retaileri – ateliere de lectură, seri culturale, lansări de carte, evenimente dedicate copiilor – ateliere creative, piese de teatru, diverse concursuri, evenimente care încep sa atragă un public din ce în ce mai mare.
Forbes: Premiile literare, interne și externe, reprezintă vectori de vânzări și de marketing în piața editorială din România? Cu alte cuvinte, o carte distinsă cu un premiu intern se vinde mai bine? Dar o traducere cu un premiu extern are un avantaj competitiv în vânzări?
Luiza Penescu: Cu siguranță există o legătură directă între autorii și/sau lucrările care au obținut premii interne sau internaționale și vânzarea cărților, în sensul că renumele dobândit printr-un premiu implică o cotă valorică mai ridicată la nivelul receptării de către cititori și, implicit, o potențare a vânzărilor.
În general, premiile și distincțiile internaționale reprezintă vectori de imagine mai performanți în cazul vânzărilor, oricum și tirajele, la modul general, sunt mai mari în cazul traducerilor, în raport cu autorii români.
