Cautare




, Contributor

Educaţie |
|

În liga celor mari

alexbialis141017_300136
Singura universitate din România cu un domeniu de studiu în topul QS World University Ranking încearcă să își folosească avantajele din orașul cu cel mai bun mediu de afaceri din provincie pentru a atrage și a școli cei mai buni studenți. 

“Reputația excelentă a orașului Timişoara, singurul oraș de calibru din regiune, mediul academic și universitar de tradiţie, diversitatea, calitatea vieţii și a oportunităților de carieră oferite de mediul socio-economic, mediul intercultural „vestic” lipsit de prejudecăţi și de discriminări etnice și regionale” sunt câteva dintre elementele care întăresc poziţia Universităţii de Vest din Timişoara. Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara (UVT) şi fost decan al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, vorbește cu multă convingere despre cum specificul regional al Banatului istoric imprimă locuitorilor, dar și studenților, facultăților și UVT dinamica interculturalității pozitive, cu toate avantajele sale.

Judeţul Timiş are cel mai mare PIB regional, cel mai mare PIB pe cap de locuitor şi cel mai mare indice al investiţiilor străine directe din România, cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov, arată datele din topul Forbes „Cele mai bune oraşe pentru afaceri”, ediţia 2014. 

Formația de economist l-a ajutat pe Marilen Pirtea în corelarea programei studenților cu piața muncii, dar și în managementul instituției cu instrumente specifice unei companii: la Universitatea de Vest, fiecare program de studiu este coordonat de un board din care fac parte cadre didactice, studenţi şi reprezentanţi ai angajatorilor. O altă metodă de a păstra universitatea prezentă în piața muncii o reprezintă „atragerea persoanelor active, angajate  în companii naționale și multinaționale de prestigiu, a căror experiență profesională este împărtășită studenţilor cu ocazia unor evenimente specifice și chiar a activităților didactice”. Cu toate acestea, rectorul UVT recunoaşte că „un procent semnificativ de studenți caută locuri de muncă în domeniu în străinătate. În acest caz diploma universitară obţinută la UVT este recunoscută și competențele dobândite în facultate îi ajută în integrarea profesională”. Munca universităţii nu se opreşte însă aici pentru că studenţii sunt încurajaţi să facă practică sau să participe la programele de voluntariat girate de universitate şi instituţiile partenere.

Tot formația de economist l-a îndemnat pe Marilen Pirtea să aprecieze pe măsura importanței sale un loc în topul QS World University Ranking: ediția 2014 a Clasamentului Internațional al Universitățlor pe Specializări realizat de QS a analizat aproape 3.000 de universități și a inclus în clasament 689 de instituții de învățământ superior. Universitatea de Vest a intrat în primele 200 de universități cu domeniul de studiu limbi moderne, fiind singura univeristate din România care a intrat în acest clasament, deși au fost luate în calcul univesități cu o istorie mai lungă precum Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași sau Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca.

Universitatea de Vest din Timișoara împlinește în 2014 vârsta de 70 de ani, iar în clasamentul QS stă alături de universități cu tradiție de sute de ani. Rectorul bănăţean conduce o universitate „tânără”, după cum îi place să spună, lucru care poate fi un dezavantaj deoarece trebuie să muncească mult pentru a se face remarcați, dar care poate fi simultan un avantaj pentru că „instituțiile tinere pot să-și configureze propriile valori și au șansa de a pune bazele propriilor tradiții”.

Viitorul student și viitorul lui. Eforturile unei universităţi sunt duble în faţa unei lipse a orientării care vine încă din perioada liceului. „Experienţa din ultimii ani ne-a arătat că absolvenţii de liceu sunt derutați, foarte puțini dintre ei au bine conturată o opțiune argumentată cu privire la specializarea pe care doresc să o urmeze”, afirmă rectorul UVT. Mai mult, „carenţele în pregătirea de bază a elevilor nu se reflectă neapărat la nivelul cunoştinţelor, ci în ceea ce priveşte abilitatea de a învăţa, de a sistematiza şi de a reorganiza materialele care trebuie învăţate”. În plus, spune că se mai observă şi absenţa spiritului critic, reticenţa de a pune întrebări profesorului din lipsa abilităţii de a dialoga şi de a dezbate. Cu toate acestea, nu vrea să le aducă „reproşuri colegilor din învățământul preuniversitar, deoarece și domniile lor, ca şi noi, cei din învăţământul universitar, suntem victimele unei clase politice slabe, mediocre, care nu a înţeles că educaţia nu este un cost, ci o investiţie”. Îndrăzneşte însă să le facă o recomandare: aceea de a găsi o cale pentru stimularea creativităţii şi a gândirii critice la elevi, şi mai puţin de a insista pe capacitatea de memorare.

Pe de altă parte, recunoaşte că nu poate face o generalizare în ceea ce îi priveşte pe viitorii studenţi pentru că există şi absolvenţi de liceu care sunt foarte determinaţi. De aceea, procesul de selecţie trebuie să fie cât mai bine pus la punct pentru a nu crea dezamăgiri nici pentru student, dar nici pentru universitate. „UVT a decis încă de acum un an să-şi selecteze studenţii, la absolut toate facultăţile, în urma unui proces de admitere care include pe lângă probele de examen şi interviuri şi teste de specialitate care să le întărească absolvenţilor de liceu decizia luată. În aceste condiţii este evident că studentul la UVT are un profil complex, îşi doreşte să facă performanţă, este atent la parcursul său profesional, preferând să aleagă calitatea şi consistenţa actului educaţional oferite de către UVT”, explică Marilen Pirtea.

Strategia lui are loc într-o țară unde toate încercările de reformare a sistemului de învăţământ nu au făcut decât să bulverseze generaţii de elevi şi studenţi, dar şi pe dascăli sau părinţi. De foarte multe ori a fost subliniată, nu numai din interior, dar şi de forurile externe, şi fracturarea existentă între ofertele universităţilor şi cerinţele de pe piaţa muncii. De pildă, anul trecut, Comisia Europeană a lansat raportul „Europa 2020 în România” care face o serie de constatări şi recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei economice. Una dintre cele opt recomandări priveşte întocmai necesitatea unei reforme a învăţământului fiindcă, potrivit raportului, „România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce priveşte creşterea calităţii sistemului ei de învăţământ şi de formare profesională”, subliniind şi faptul că „învăţământul terţiar trebuie adaptat la nevoile pieţei muncii”.  Cu toate că la acest capitol, România stă mai bine decât alte state europene, un semn al acestei nevoi este şi faptul că, din cei peste 620.000 de şomeri înregistraţi în 2013, aproape 86.000 sunt absolvenţii de liceu şi de facultate care nu şi-au găsit un loc de muncă, potrivit ANOFM. Totodată, numărul şomerilor din grupa de vârstă până în 25 de ani care au fost înregistraţi este de peste 277.000 de persoane.

În faţa acestor dificultăţi evidente, universităţile au, la rândul lor, un drum complicat de parcurs pentru a-şi menţine prestigiul, pentru a încerca să atragă cât mai mulţi absolvenţi de liceu şi să îi adapteze cât mai bine pe aceşti tineri la nevoile economiei reale.

Profesional, mediu sau superior? Marilen Pirtea spune că nu este neapărat de acord cu necesitatea direcţionării tinerilor către învăţământul profesional în defavoarea celui superior. „Cine crede că poate face predicții pe termen mediu și lung în privința dinamicii forței de muncă se înșală. Învățământul profesional este util pentru segmentul de absolvenți care oricum nu aveau în plan să parcurgă studii universitare. Acești absolvenți de liceu au ca obiectiv posturi calificate în spațiul UE”, spune rectorul Pirtea. De asemenea, crede că obiectivul naţional ar trebui să fie creşterea ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei pentru că „avem cea mai mică rată din Europa de aproximativ 16% din segmentul de populaţie până în 35 ani faţă de media europeană de 30% şi de ţinta europeană de 40% pentru anul 2020”. Ambasadorii unor state membre ale UE au subliniat, în nenumărate rânduri, necesitatea forţei de muncă calificate pentru demararea unor investiţii importante în România. La fel, şi companiile mari se plâng adesea de lipsa specialiştilor, demarând, de pildă, proiecte care presupun un sistem de învăţământ dual, adică pregătirea personalului pentru diverse meserii care le sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii. Însă Pirtea spune că  această reorientare trebuie gândită cu atenţie şi ar trebui însoţită de un program de formare continuă „pentru a nu îngrădi șansele celor care, din anumite rațiuni, aleg acest traseu”. În opinia sa, o axare doar pe învăţământul profesional va face din România „sursa de mână de lucru ieftină și slab profesionalizată a Europei”. Totuşi, în condiţiile unui mediu economic extrem de dinamic pentru o mai bună integrare a absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă, soluţiile ar fi, după părerea sa, pe de-o parte crearea, în parteneriat, de programe  de formare dedicate, fie de master (dacă este vorba de un domeniu cu nevoi de formare mai largi, de durată), fie de studii postuniversitare – în acest caz procedura e simplă, eficientă și poate fi dezvoltată cu departamentele de training și HR ale firmelor implicate. Pe de altă parte, o altă soluţie ar fi o mai strânsă colaborare a companiilor cu universitatea și încheierea de parteneriate prin care studenții să poată face practică în organizațiile respective. În cele din urmă, explică Marilen Pirtea, „firmele trebuie totuşi să înţeleagă că nu pot să fie la nesfârşit doar beneficiarii procesului de educaţie, ci şi că este necesar să se implice activ în viaţa academică atât în elaborarea planurilor de învăţământ, cât şi prin investiţii în baza materială şi în susţinerea studenţilor prin burse de studiu. UVT este pregătită pentru un parteneriat real, reciproc avantajos, cu orice firmă din regiune sau din ţară”.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii