Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Lideri |
|

Lecțiile trecutului pentru un leadership modern

028 MP Melescanu
Teodor Meleşcanu, ministrul Afacerilor Externe, despre lecțiile de leadership din România modernă și cum pot fi acestea folosite în prezent, în pragul preluării de către România, de la începutul anuLui viitor, a Președinției Consiliului UE .

Care au fost cei mai importanți lideri ai României care au contribuit decisiv la evoluția României ca stat modern, inclusiv din perspectiva manifestării sale pe scena internațională?

Am să vă răspund începând cu un citat din amintirile lui Ion Gheorghe Duca, om de stat, politician și diplomat pe care îl prețuiesc în mod deosebit pentru activitatea politică și diplomatică. Îl preţuiesc şi pentru personalitatea sa modestă, pentru dăruire, spirit de observație și talentul literar, aşa că îl recitesc ori de câte ori am ocazia: “În lunga mea carieră politică mi-a fost dat să cunosc de aproape mulți dintre oamenii care au jucat un rol însemnat sau care au exercitat o hotărâtoare influenţă asupra destinelor României contemporane. Le-am putut aprecia inteligenţa, admira talentul şi pătrunde caracterul; le-am putut constata infinita varietate a temperamentelor şi a metodelor. Am stat sub vraja farmecului şi a spiritului lor; nu mi-au rămas necunoscute nici virtuţile, nici slăbiciunile lor” .

De aceea, mă voi rezuma să alcătuiesc pe scurt o ierarhie a celor mai importanți lideri din trecutul mai îndepărtat al României, care să fi avut și o activitate diplomatică remarcabilă. Am să îi menționez în primul rând pe conducătorii statului român modern, de la 1859 la 1927: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Regele Carol I, Regele Ferdinand I, precum și Regina Maria.

Pe lângă aceștia, au desfășurat o susținută activitate politică și diplomatică personalități excepționale precum Mihail Kogălniceanu, Ion I. C. Brătianu, Tache Ionescu ori I. G. Duca. Acești politicieni s-au impus firesc ca lideri veritabili în viața publică, urmând studii universitare în școli de prestigiu, parcurgând un cursus honorum bazat exclusiv pe competențele și meritele personale. Au ocupat de-a lungul timpului diverse funcții ministeriale, inclusiv posturi de ministru al afacerilor externe ori de prim ministru.

Deși diferiți ca personalitate, acești oameni de stat s-au remarcat printr-un viu patriotism dublat de realism, contribuind astfel în mod decisiv la constituirea și consolidarea statului român modern, începând cu Unirea Principatelor Moldovei și Munteniei, urmată de obținerea independenței la 1877 și, în final, de Marea Unire de la 1918 a tuturor provinciilor istorice locuite de români. Pe lângă susținerea unei anumite ideologii de partid, toți cei amintiți fiind oameni politici, ei au avut și o activitate diplomatică consistentă. Au înţeles, cu toţii, importanța deosebită a diplomației pentru consolidarea situației României, uneori în condiții foarte grele, de enormă încercare, precum acum un secol, în timpul Primului Război Mondial. Buna cunoaștere a mecanismelor diplomației, angajamentul şi spiritul vizionar le-a permis acestor oameni politici să ia cele mai bune decizii în momente istorice cruciale, pe care le sărbătorim în acest an cum se cuvine.

Cât de important este leadership-ul la scară mondială în prezent și cum afectează acesta relațiile internaționale?

Personalitățile au avut dintotdeauna un rol deosebit în configurarea relațiilor internaționale, dar există și riscul ca unii lideri să nu acorde suficientă atenție regulilor diplomatice, expertizei speciale asociate acestui domeniu, între care se numără și normele consacrate de drept internațional. Negocierea directă, implicarea personală în acțiuni cu consecințe semnificative în plan extern și cu ocolirea canalelor diplomatice și a procedurilor tradiționale prezintă avantajul comunicării directe la nivel înalt, al posibilității soluționării unor chestiuni punctuale sau al implementării mai fidele a unei viziuni de politică externă. Ele comportă totodată riscul de a fragiliza și vulnerabiliza un climat internațional aflat și așa într-o continuă și rapidă schimbare spre o nouă configuraţie sistemică. Din acest punct de vedere, într-o perioadă marcată de tensiuni geopolitice, de contestare a multilateralismului și a dreptului internațional, responsabilizarea liderilor pentru respectarea normelor diplomatice consacrate, pentru consolidarea cadrelor, normelor și organizațiilor internaționale, pentru preţuirea instrumentelor diplomatice clasice şi noi, a multilateralismului şi a bilateralismului ca maniere complementare, pot aduce multe beneficii și un plus de stabilitate și predictibilitate în plan global.

Pe fondul contestărilor multiple la adresa ordinii globale bazate pe reguli și a multilateralismului, cum se poate profila România în calitate de promotor al sistemului actual de valori în plan global?

Multilateralismul şi ansamblul de norme pe care se susţine este vital pentru un stat de talia şi poziţionarea României. Aş începe cu unghiul cel mai important: România poate contribui la adaptarea ONU prin noi soluții la problemele globale – acesta este mesajul candidaturii noastre la un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru alegerile din iunie 2019. De altfel, începând din acest an, deținem, în premieră pentru diplomația română, Președinția Comisiei pentru Consolidarea Păcii a ONU. Nu este puţin lucru.

Dar ca o convingere generală, cred cu tărie că astăzi, mai mult ca oricând, este necesar să depunem cu toții eforturi pentru consolidarea instituțiilor multilaterale europene și globale. Aceste demersuri ar putea implica, în anumite cazuri, o regândire a mecanismelor de funcționare, în vederea adaptării la noile evoluții și provocări de pe scena internațională. Trebuie însă să analizăm atent criticile la adresa multilateralismului, tocmai pentru a îl adapta şi a-l face mai eficient. Unele din motivele care stau la baza tendinței, accentuate în ultimii ani, de contestare și respingere a formulelor de cooperare multilaterală includ polarizarea și accentuarea fragmentării în plan global, efectele negative asociate fenomenului globalizării sau percepția privind neîndeplinirea obiectivelor asumate de către anumite organizații internaționale.

Cu toate că există tendințe de erodare a democrației și a autorității instituțiilor și organizațiilor multilaterale, este evident că valorile fundamentale, mai ales cele care stau la baza proiectului european, au o atractivitate care încă rezonează nu doar în interiorul UE, ci foarte mult în vecinătatea UE şi în plan global. În perspectiva deținerii de către România a Președinției Consiliului UE în prima jumătate a anului viitor, vom acționa în direcția valorificării de către UE mai clare, mai semnificative, a rolului său internațional. Dorim să consolidăm şi să afirmăm prin noi forme relevanța și credibilitatea acestor valori şi a acţiunii fără egal a UE, la scară globală.

România va pleda în continuare și va acționa, acolo unde necesar, pe coordonate de susținere a formelor de cooperare internațională, a cadrelor și reglementărilor care au dovedit că pentru a trăi într-o lume mai sigură și mai bună, trebuie să cooperăm şi să căutăm în comun, soluţii comune. Susținem consolidarea profilului de lider global al UE în promovarea principiilor și instrumentelor diplomației multilaterale, axate pe cooperare și compromis, în acord cu obiectivele Strategiei globale a UE privind politica externă și de securitate. Aceasta oferă o viziune ambițioasă și, în același timp, pragmatică asupra modului în care poate fi consolidat multilateralismul internațional și cadrul de reglementari pe baza căruia funcționează.

Parteneriatul transatlantic rămâne pilonul principal al securității și stabilității europene, fiind în același timp și baza actualului sistem internațional bazat pe reguli. UE și SUA trebuie să lucreze împreună pentru a preveni conflicte majore la scară globală.

Cum își va asuma România Președinția Consiliului UE, ținând cont de complexul de evoluții preconizat pentru semestrul I al anului 2019?

Deținerea de către România a Președinției Consiliului UE, în prima parte a anului 2019, creează o serie de oportunități majore, în pofida contextului în care se va desfășura, caracterizat de dosare și probleme complexe, schimbări politice, dar și structurale. O perioadă marcată de Brexit, ce devine noua realitate în primăvara anului viitor, de alegeri europene urmate de o nouă configurație a Parlamentului și a Comisiei Europene. Nu în ultimul rând, dosare deosebit de complicate, precum cadrul financiar multianual, se vor negocia în faze decisive pe perioada Președinției române.

Va fi dificil, nu are sens să subestimăm, dar va fi o ocazie unică, absolut fără precedent pentru România, care ne va oferi tribuna pentru promovarea viziunii noastre, cu accent asupra necesității reconfirmării prezenței UE și acțiunii de succes în vecinătate, dar și în plan mondial. O acțiune mai susținută a UE pe scena globală va constitui una dintre prioritățile noastre. Se va urmări consolidarea cooperării cu ONU, atât în ceea ce privește menținerea păcii, cât și alte domenii de interes comun la nivel global, precum reziliența la dezastre, o problemă care este de mare actualitate pentru multe state membre ONU.

Afirmarea leadership-ului la nivelul Uniunii este un obiectiv dificil de atins – rolul nostru va fi cel de mediator, facilitator, astfel se va judeca succesul Preşedinţiei Consiliului. Dar categoric putem urmări acest succes construind pe profilul nostru deja în curs de consacrare, un stat membru cu înclinație către construirea consensului, profund ataşat proiectului european, o Românie foarte dinamică, la peste 10 ani de la aderare, care îşi asumă cu maturitate experienţa şi expertiza acumulate în acest interval. O perspectivă bine aleasă este utilă pentru că leadership-ul demonstrat de o Președinție este un pic diferit la nivel UE față de ce am înțelege în mod obișnuit prin acest termen – este nevoie de o abordare multi-dimensională, de capacitate de conducere a negocierilor și mediere pentru avansarea dosarelor, de gestionarea eficientă a complexului relațiilor Consiliului UE cu alte instituții europene.

Cred că suntem pregătiți să facem față acestui moment, sunt în curs pregătiri intense, unele de durată, de peste un an, unele caracteristice ultimelor etape înainte de preluare, care aparţin Guvernului și instituțiilor românești în plan extins. Pentru că ţin neapărat să reafirm, pentru cititorii Forbes, că reușita Președinției va fi rezultatul unui efort susținut de echipă, instituţii, lideri, chiar mediul de afaceri, cel academic şi cel non-guvernamental. Un efort ai cărui beneficiari suntem în final noi, cetățenii. Punctul culminant al perioadei va fi Summit-ul de la Sibiu, la 9 mai 2019, unde liderii europeni vor lua decizii de mare însemnătate pentru viitorul Europei și pentru noi toți. La Sibiu se va scrie istorie, iar țara gazdă, România, va fi parte integrantă a acestui proces.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii