Cautare




, Contributor

Blogul lui Lucian Davidescu (riscograma.ro)

Bani și Investiţii |
|

Lecțiile grecilor pentru români

Care sunt concluziile tragediei greceşti și ale altor câteva falimente recente.
shutterstock_229596211 [Converted]

Nu ține toţi banii  la aceeași bancă!

Indiferent de garanțiile date verbal, când statul are probleme, el va „raționaliza“ accesul oamenilor la propriii bani. Grecii au voie 60 de euro pe zi, care sunt de fapt 50, pentru că bancomatele „nu au“ bancnote de 10. În cazul Ciprului s-a ajuns de-a dreptul la confiscări (nici în Grecia ele încă nu pot fi complet excluse) și chiar garanția de 100.000 de euro a fost pusă la îndoială de oficialii Comisiei Europene. Alternativa – conturi în cât mai multe jurisdicții, așa cum fac abia acum grecii care au apucat să-și scoată banii din bănci și își deschid conturi în Bulgaria, România, Marea Britanie sau chiar Germania.

Nu împrumuta statul!

Pe de o parte, falimentul suveran este perfect posibil, așa cum s-a văzut deja. Pe de altă parte, investitorii mici vor fi mereu lăsați la coada listei de creditori. S-a întâmplat cu titlurile de stat din Grecia acum 3 ani, când titularii au suportat un „haircut“ de 30%, s-a întâmplat chiar luna aceasta în Puerto Rico, unde guvernul a plătit datoriile către marile bănci, dar a ales strategic să nu le dea bani creditorilor mici locali, pentru că nu au puterea să lupte în instanță.

Nu te baza pe pensia publică!

Nu contează ce spune legea dacă statul este în măsură să o încalce. Grecii și-au văzut pensiile tăiate în mai multe rânduri, până când subiectul a devenit principala miză de negociere cu creditorii internaționali. Chiar și în România, în 2012, problema a fost pusă în mod cinic pe masă, fiind stopată in extremis de Curtea Constituțională.

Nu ține toate activele într-o singură firmă!

Când statul grec a avut probleme, a preferat să protejeze cât mai mult sectorul public și să arunce povara pe umerii firmelor. A reușit în felul acesta să mărească colectarea bugetară de la 33% la 48% dintr-un PIB în scădere și chiar să raporteze excedent bugetar primar. Costul de partea cealaltă – un milion de șomeri proveniți din sectorul privat. Asta nu s-ar fi întâmplat dacă investitorii greci își țineau activele și contractele distribuite în (cât) mai multe jurisdicții internaționale.

Nu accepta condiții mai dure la refinanțare!

Când un creditor știe că datornicul lui este în insolvență, dar nu are un contract destul de bun, va prefera să ofere o refinanțare aparent avantajoasă, doar pentru a obține mai multe garanții pe care să le poată executa mai târziu. A fost și cazul Greciei, care în urmă cu trei ani putea negocia încetarea de plăți în condiții mult mai bune, pentru că existau potențiale consecințe negative de ambele părți.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii