Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

|
|

Lecții pentru 2019 – Cosmin Vladimirescu (Mastercard): “Încurajarea mediului antreprenorial reprezintă un aspect important de avut în vedere, acesta contribuind la independența economică”

Le-am solicitat unora dintre cei mai importanți manageri, antreprenori și bancheri să evalueze din punctul de vedere al afacerilor (dar nu numai) anul 2018 și, mai ales, să privească spre viitor, prin prisma lecţiilor pe care le-au învăţat.
110 dosar Cosmin Vladimirescu

Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România

Evoluția companiei în 2018

Fulminantă! Anul 2018 a fost un an foarte bun pentru Mastercard, guvernat de creșteri la nivelul sectorului de carduri, creșteri aflate în strânsă relație cu ritmul puternic ascendent al Mastercard din ultimii ani. Totodată, Mastercard și-a păstrat poziția de lider pe piața din România în ceea ce privește numărul de carduri și a înregistrat evoluții spectaculoase pe o serie de segmente: tichete de masă, carduri de credit, carduri premium, carduri contactless. Însă, cel mai important aspect: este în continuare cel mai acceptat card din lume și din România.

 

Evoluția domeniului în 2018

Un aspect pozitiv a fost reprezentat de creșterea incontestabilă a utilizării tehnologiei contactless în România, tranzacțiile contactless crescând cu 139% în perioada ianuarie-august 2018 comparativ cu aceeași perioadă din 2017, astfel ajungând la aproape 70% din totalul tranzacțiilor realizate la comercianți.

Tehnologia contactless a devenit cea mai răspândită formă de plată electronică din România, care ocupă locul 5 în topul țărilor europene în ceea ce privește numărul tranzacțiilor contactless, conform celui mai recent studiu derulat de Mastercard.

Pe de altă parte însă, efectele intrării în vigoare a noii legi cash-back, varianta ce introduce obligativitatea de acceptare a plății cu cardul pentru comercianții ce au o cifră de afaceri anuală mai mare de 50.000 de euro, încep să se vadă în ceea ce privește numărul de terminale noi.

Spre exemplu, în trimestrul al IV-lea al anului 2016, imediat după ce legea, cu pragul de 10.000 de euro, a fost publicată în Monitorul Oficial, instalarea terminalelor de plată cu cardul a intrat pe un trend puternic ascendent: numărul de POS-uri care se instalau atunci într-un trimestru era la același nivel cu numărul celor care se instalau în trei trimestre anterior adoptării legii. Pentru primul semestru al anului 2018, numărul terminalelor instalate este de aproape 196.000, ceea ce presupune o creștere de aproximativ 4% față de aceeași perioadă a anului trecut, când numărul acestora nu depășea 189.000. Așadar, nivelul de acceptare este încă în creștere, însă nu la fel de spectaculos ca atunci când era în vigoare legea cash-back cu pragul de 10.000 de euro cifra de afaceri anuală, menită să asigure incluziunea financiară pentru cât mai multe dintre comunitățile românești și să sporească numărul plăților electronice fără a bloca accesul la numerar.

Impactul legii, în forma sa actuală, se reduce semnificativ: 73% din totalul comercianților autorizați – potrivit datelor furnizate de către ANAF – nu sunt obligați să accepte plăți prin intermediul cardurilor.

 

Lucruri bune în România în 2018

Anul 2018 a fost un an în care România a înregistrat cel mai semnificativ avans economic dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform estimării preliminare, publicate de Oficiul European pentru Statistică. În trimestrul al treilea, creșterea PIB a fost de 1,9%, comparativ cu precedentele trei luni. Deși este un aspect pozitiv, această creștere nu este sustenabilă pe termen lung pentru că este, în mare parte, bazată pe consum. Deși rezultatele sunt bune pe termen scurt, pe termen mediu și lung, România ar trebui să treacă de la creșterea economică bazată pe consum la una bazată pe investiții.

Apoi, aș menționa directiva privind serviciile de plată PSD 2 (Payment Services Directive), care este una revoluționară și va aduce în continuare schimbări majore pentru piața serviciilor financiare. Deși este o inițiativă-cheie a Uniunii Europene, impactul generat de aceasta va fi puternic resimțit și în România: va facilita inovația și concurența prin deschiderea sectorului bancar către companiile fintech și alte companii interesate, permițând open banking-ului să performeze, în timp ce va îmbunătăți și va oferi consumatorilor un spectru mai larg de servicii financiare online.

Ultimul aspect, dar nu cel din urmă, pe care vreau să îl aduc în discuție, se referă la piața comerțului online din România care va ajunge, la finele anului 2018, la 3,6 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO). Numărul magazinelor online active s-a dublat anul trecut, la 14.000 de site-uri, fapt ce se traduce în creșterea numărului de tranzacții cu cardul, ceea ce contribuie direct la digitalizarea României. Creșterea gradului de digitalizare a României rămâne un obiectiv important pentru țara noastră, care s-a situat pe ultimul loc la acest capitol conform ultimului raport DESI (Digital Economy and Society Index) elaborat de Comisia Europeană.

 

Cum v-au influențat deciziile Guvernului?

La fel ca în cazul tuturor reprezentanților mediului de business, activitatea Mastercard este influențată de activitatea autorităților. De aceea, unul dintre obiectivele noastre, atât pentru anul în curs, cât și în anii ce vor urma este de a fi un partener de discuție și de încredere pentru toate instituțiile statului. Spre exemplu, anul acesta am organizat la Palatul Parlamentului, Mastercard Round Table, parte a evenimentului Mastercard Technology Summit, eveniment ce a reunit, deopotrivă, reprezentați ai sectorului public și ai celui privat.

Cu ocazia mesei rotunde, Mastercard a lansat Cartea Albă „Impactul guvernării digitale asupra societății românești”, prin intermediul căreia pune pe agenda publică necesitatea digitalizării României în contextul în care societatea în care trăim este puternic influențată de internet și de tehnologiile digitale.

Cu această ocazie, Mastercard a propus o serie de măsuri menite să crească gradul de digitalizare a României care să atingă fiecare dintre următoarele dimensiuni: societate și cetățeni, economie digitală și mediu antreprenorial, integrarea economiei digitale, dar și e-guvernare și infrastructură.

 

Provocările României în 2019

Principalul aspect care ar trebui să ne preocupe, mai ales în anul în care România va prelua pentru prima data Președinția Consiliului UE, este sprijinirea dezvoltării mediului de business prin adoptarea de măsuri care să susțină extinderea și evoluția acestuia. Totodată, încurajarea mediului antreprenorial reprezintă un aspect important de avut în vedere, acesta contribuind la independența economică.

De asemenea, pentru a răspunde provocărilor actuale determinate de o competiție globală centrată pe inovare și digitalizare, dar și pentru a beneficia pe deplin de oportunitățile oferite de Piața Unică Digitală a UE, România are nevoie să-și asume o serie de măsuri strategice, prin implicarea tuturor actorilor cheie, precum instituțiile publice centrale și locale, sectorul privat, mediul academic și societatea civilă.

Nu în ultimul rând, consider că reducerea decalajului economic, social și tehnologic între polii de dezvoltare, adică cele câteva mari orașe din România, micul urban și mediul rural ar trebui să se numere printre prioritățile existente pe ordinea de zi.

 

Strategia companiei pentru 2019

Viziunea Mastercard este de a conecta consumatorii cu cele mai rapide, simple și sigure metode de plată și, totodată, de a-i informa constant despre multiplele beneficii ale plăților electronice.

Unul dintre obiectivele noastre pentru care vom depune toate eforturile necesare, atât în 2018, cât și în anii care vor urma, este de a susține digitalizarea României pentru a construi, pas cu pas, un viitor fără cash.

De asemenea, ne propunem în continuare să fim un partener de discuție de încredere pentru instituțiile statului.

 

Provocările globale ale anului 2019

Cu toții suntem familiari cu conceptul știrilor false (fake news), un fenomen dezbătut atât pe plan național, cât și internațional, și care prinde amploare tot mai mult. Acesta este cauzat, pe de-o parte, de expunerea oamenilor la nenumăratele surse din mediul online și de dificultatea de a diferenția o știre documentată bazată pe informații obiective, de o știre care prezintă afirmații false sau scoase din context, prezentate dintr-un unghi care distorsionează realitatea.

Pe de altă parte însă, mediul online nu este controlat și verificat de nicio instituție, așadar derapajele sunt cu atât mai ușor de întreprins. Spre exemplu, rețelele de Social Media joacă un rol important, deoarece, prin intermediul acestora, știrile false se pot propaga cu viteza luminii, ele fiind distribuite și redistribuite de public, dar mai ales luate întocmai și neverificate.

De exemplu, există o știre falsă despre fraudarea cardurilor în mijloacele de transport în comun cu un POS mobil, care circulă pe internet de câțiva ani. Inițial, a fost răspândită în Marea Britanie în 2016 și contracarată de Asociația Cardurilor din Marea Britanie, urmând ca mai apoi să fie copiată pe un grup de Facebook din România. Deși în România a apărut doi ani mai târziu, în 2018, și a fost dezmințită încă de la bun început, știrea s-a distribuit cu o viteză amețitoare. Din păcate, este un fenomen greu de oprit și de controlat, însă Mastercard depune toate eforturile pentru contracararea știrilor false și pentru educarea consumatorilor.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii