Cautare




, Contributor

Educaţie |
|

Lecții de antreprenoriat

Antreprenoriatul în curicula școlară, elevi care învață, de la mic la mare, ce înseamnă să conduci o afacere: așa arată planurile de viitor pentru sistemele de învățământ din întreaga lume.
 aboneaza-te
intel.jpg

Sistemele educaționale sunt într-o continuă schimbare. Dincolo de nevoia de tehnologizare a şcolilor există necesitatea adaptării curiculei la noile realităţi de pe piaţa muncii. O problemă tot mai dezbatută recent la nivel mondial este introducerea cursurilor de antreprenoriat în şcoli, ceea ce ar putea avea o influenţă atât în ceea cepriveşte apariția de noi companii în piaţă, dar şi la reducerea şomajului.

Cetăţenii europeni sunt cei mai puţin interesaţi de lansarea unei afaceri proprii, ei preferând statutul de angajat. Potrivit unui studiu al Comisiei Europene doar 37% dintre cetăţenii UE sunt deschişi ideii de a deveni antreprenori, în timp ce în Statele Unite acest procent ajunge pană la 51%, iar în China, la 56%. „Aceste date pot fi schimbate, iar una dintre soluţii ar fi educaţia antreprenorială pe care studenţii şi elevii din toate instituţiile de învăţământ ar trebui să o primească”, a afirmat Simone Baldassarri, director general al departamentului „Întreprinderi şi industrie”, Comisia Europeană, în cadrul celei de a a 10-a ediţie a Intel Education Summit de la Varşovia. Cum poate fi crescut interesul pentru antreprenoriat? Prin crearea unor discipline speciale în şcoli, fie că vorbim de şcoli primare, generale sau facultăţi, unde să fie prezentate studii de caz bazate pe modele autohtone, argumentează comisarul european. Idee susţinută şi de organizatorii summitului, care cred că o astfel de curiculă nu ar impulsiona doar crearea de noi firme, dar i-ar ajuta pe tinerii din ziua de azi să îşi dezvolte abilităţi utile atât pentru cei cu statutul de angajat cât şi pentru cei ce aspiră la un statut de angajatori. „Focusul asupra deprinderilor pe care trebuie să le deţină tinerii secolului 21 – rapiditatea în rezolvarea unor probleme, gândirea critică, perspicacitate – este absolut necesar. Aceste abilităţi îi vor ajuta pe tineri să devină membrii activi ai societăţii şi ai economiei din ziua de azi”, spune Shelly Esque, vicepreşedinte în cadrul Intel. Iar dacă până acum problema introducerii unor materii care să încurajeze antreprenoriatul era discutată doar la nivel de universităţi, ea ar trebui luată în considerare chiar şi în cazul claselor primare sau liceelor. Primii paşi pot fi făcuţi prin îmbunătăţirea colaborării dintre  mediul public şi cel privat, pregătirea profesorilor, crearea unei curicule care să încurajeze dezvoltarea competenţelor mai sus menţionate, realizarea unor metode coerente de trecere de la un nivel educaţional la altul, argumentează reprezentantul Intel. Statele care au început să testeze o astfel de curiculă arată o îmbunătăţire în ceea ce priveşte rata şomajului. Exemplul dat în cadrul summitului a fost Suedia, unde peste 80% dintre cei care au făcut în şcoală astfel de cursuri şi-au găsit un loc de muncă. Vorbim de un stat european fără probleme financiare la nivelul sistemului de învăţământ, dar care a întâmpinat, dificultăţi în momentul în care s-a pus problema introducerii unor astfel de cursuri în şcoli. Una dintre ele a fost reticenţa profesorilor la schimbare. „Aceste programe trebuie adaptate fiecărui sistem de învăţământ în parte. Dificultăţi vor apărea, dar ele pot fi rezovate printr-o strategie politică clară, care se poate stabili la nivelul guvernelor”, crede John Davis, vicepreşedinte Intel.

Un alt argument în favoarea formării unei noi generaţii interesate de antreprenoriat, adus în discuţie, este influența pe care ar putea să o aibă asupra numărului de întreprinderi mici şi mijlocii. „O economie sănătoasă este bazată pe IMM-uri, iar în România trebuie să facem ceva, astfel încât să încurajăm cât mai mulţi tineri să îşi înceapă propriile afaceri, să creeze valoare, să creeze locuri de muncă. Din păcate, în momentul de faţă tinerilor le lipseşte spiritul antreprenorial şi asta vine şi din sistemul nostru educaţional. Este important să le dăm ocazia să înveţe lucruri utile, practice pe care să le folosească în mediul business şi să capete încredere că pot să reuşească”, susţine Adrian Cioroianu, business development manager Intel România. În majoritatea statelor Uniunii Europene, cea mai mare pondere a persoanelor angajate este în sectorul IMM-urilor.

În România această pondere este de circa 44%, potrivit Eurostat. Dacă este posibilă introducerea unor cursuri de antreprenoriat în şcolile din România, la toate nivelele de învăţământ, rămâne de văzut. În prezent, la noi în ţară sunt doar câteva organizaţii neguvernamentale care predau astfel de cursuri pentru copii. „În momentul de faţă în şcoli, elevii au parte de foarte puţine informaţii despre antreprenoriat. De altfel, nici măcar nu au noţiuni să îşi creeze un CV sau să lucreze pe o platformă profesională, cum ar fi Linkedin, unde să creeze o reţea profesională. Ce să mai vorbim de antreprenoriat”, mai spune Cioroianu. Comisia Europeană a făcut un prim pas în crearea unui cadru legislativ care să oblige statele să privească mai serios posibilitatea introducerii antreprenoriatului în școli. La finele acestei veri a fost lansat un plan pentru stimularea antreprenoriatului prin care țările membre ale Uniunii Europene sunt îndemnate să includă cursuri de antreprenoriat  în programa şcolară, începând cu ciclul primar, apoi gimnaziu, şcoli vocaţionale, universități sau programe de formare profesională. Potrivit recomandărilor Comisiei, această măsura ar trebui pusă în aplicare până la finele lui 2015.

Mai mult, toate statele membre trebuie să se asigure că tinerii vor lua parte la stagii de practică în cadrul cărora să lucreze la diferite proiecte antreprenoriale și să facă simulări de business. Doar că, până acum, România alături de Bulgaria și Croația sunt singurele țări din UE care nu au în școli nici măcar o curiculă care să prevadă dezvoltarea competențelor digitale, iar alături de Lituania și Polonia, în România se numără printre statele în care programa școlară nu prevede cursuri care să încurajeze dezvoltarea abilitătilor antreprenoriale, potrivit raportului „Competențele cheie în școlile din Europa”, lansat anul trecut de Comisia Europeană.

Aflaţi ce alte articole mai cuprinde ediţia specială "14 pentru 2014"

Citiţi textele integrale în ediţia tipărită a revistei din 20 ianuarie, dar şi în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicaţia de iPad a Forbes România.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii