Cautare




, Contributor

Lideri |
|

Lecții de afaceri din India

Conduce o companie importatoare și distribuitoare de suplimente alimentare înființată în urmă cu 20 de ani. Acum, Carmen Ivan caută noi oportunități de business, chiar și peste hotare.
coperta_Forbes_121_carmen_ivan.jpg

Carmen Ivan este, probabil unul dintre cele mai bune exemple de români buni la toate, care au construit afaceri profitabile cu investiţie iniţială minimă. Compania Prisum International Trading a fost înfiinţată în urmă cu două decenii, iar ideea lansării ei pe piaţă i-a aparţinut unui indian, reprezentantul în regiune al producătorului de suplimente alimentare Himalaya Herbal Healthcare. Însă Carmen Ivan este cea care s-a ocupat, în calitate de administrator financiar, de tot ce a presupus crearea acestui business, care a marcat  deschiderea unui segment în piaţa farma, cea a importatorilor şi distribuitorilor de suplimente. 

În vara anului 1994, compania avea doar trei angajaţi (unul dintre ei era Carmen Ivan) şi, printr-o investiţie de 7.000 de dolari, făcea primul import de Liv. 52, cel mai cunoscut produs al brandului indian Himalaya Herbal Healthcare, devenind unic distribuitor farma în România al acestui brand.

Primul sediu era într-un mic apartament de pe Bulevardul Libertăţii din Bucureşti, care era folosit şi pe post de depozit. „Ne propusesem să vindem produsele importate în şase luni”, îşi aminteşte managerul Prisum. Doar că lucrurile s-au mişcat chiar mai repede de atât şi în mai puţin de trei luni compania era pregătită să aducă noi importuri, să îşi crească echipa considerabil şi să pornească investiţiile într-o nouă clădire de birouri şi un depozit.

Douăzeci de ani mai târziu Prisum International Trading are peste 100 de angajaţi, afaceri de 8,5 milioane de euro, un lanţ de şapte magazine sub brand propriu, răspândite în întreaga ţară şi este proprietara unei clădiri de 1.000 de metri pătrați, din care 25% sunt folosiți de companie, restul fiind închiriați altor firme. Compania este în proces de achiziționare al unui teren pe care urmează să contruiască un depozit de 2.000 mp și o clădire de birouri de 600 mp pentru a putea aduce operațiunile de administrare și depozitare ale Prisum în același loc. Circa 3% din venituri provin din această zonă de real estate.

Marele pas în carieră l-a făcut în 2002, când Carmen Ivan a cumpărat compania de la acționarul indian, cel care s-a reorientat între timp către alte piețe europene. A fost un pas natural, având în vedere că, deși până în acel moment a fost doar angajat şi administrator, Carmen Ivan construise de la zero compania, luând toate deciziile ce ţin de strategia şi dezvoltarea afacerii. Spune că a învăţat tot ce este mai important în ridicarea unui business de la furnizorul din India. „Am văzut acolo un anumit climat, o anumită cultură şi o altă metodă de a-ţi trata angajaţii, iar pentru mine angajaţii înseamnă colegi”, spune antreprenoarea.

A absolvit un liceu de arhitectură şi i-ar fi plăcut să continue în acest domeniu, dar acest lucru presupunea şi o parte de muncă pe şantier, aşa că a hotărât să fugă de această zonă dedicată mai degrabă bărbaţilor. „Presiunea de acasă a fost să îmi caut o meserie potrivită pentru o femeie, să nu rămân în lumea bărbaţilor, dar iată ce destin! Am ajuns tot în lumea bărbaţilor – pentru că businessul a fost  considerat multă vreme un domeniu dominat de bărbaţi”, afirmă zâmbind Carmen Ivan. A absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, în primii ani a fost contabilă pentru o companie italiană, iar experienţa în acest domeniu şi cunoştinţele de limbi străine l-au făcut pe fondatorul Prisum să îi acorde deplină încredere atunci când a numit-o administrator al companiei. „Singurul lucru pe care mi l-a reproşat atunci era faptul că nu ştiam să negociez. Culturile noastre erau atât de diferite. Mie dacă îmi spunea cineva un preţ, rămânea de nediscutat; din punctul lui de vedere, toate lucrurile se puteau discuta, totul era negociabil”, povesteşte general managerul Prisum. Între timp a învăţat şi arta negocierii şi ce înseamnă curajul în business, fiind nevoită să ţină frâiele afacerii în perioade când economia şi piaţa nu au fost prea favorabile. De altfel, consideră că piaţa nu este nici acum bine pusă la punct. Dacă pe segmetul producătorilor şi distribuitorilor de medicamente din piaţa farma companiile poartă o continuă luptă cu taxele mari impuse de stat şi datoriile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, nici pentru companiile din zona suplimentelor alimentare lucrurile nu sunt simple, dar din cu totul alte cauze.

În 2012, valoarea pieţei autohtone a suplimentelor alimentare, vitamine şi minerale se ridica la circa 107 mil. euro, conform Prisum, iar numărul produselor de acest tip comercializate legal în România era de 18.000, potrivit unui studiu PRM. Lipsa unor instituţii de supraveghere şi control în domeniu a făcut ca numărul acestor suplimente să crească enorm în ultimii ani. Până în 2008 toate aceste produse trebuiau înregistrate la Ministerul Sănătăţii. Astfel că, în urmă cu şase ani, pe piaţă existau circa 2.500 de astfel de suplimente recunoscute de minister, dar odată cu modificarea legislaţiei, avizarea acestora este făcută de Institutul de Bioresurse Alimentare, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii, iar numărul lor s-a dublat de la an, la an. Institutul nu testează suplimentele cărora le dă avizul, ci o face doar în cazul în care producătorul nu poate să vină cu un buletin de analize propriu. Practic, această instituţie verifică doar dacă ingredientele din produs nu se află pe lista plantelor interzise de normele Uniunii Europene. „Aparent este o viaţă mai uşoară în piaţa producătorilor şi distribuitorilor de suplimente nutriţionale, dar în realitate lucrurile nu stau aşa. Una este să te lupți cu 20 de producători şi alta este, în cazul suplimentelor, să te lupți cu 60-80 de competitori pe arii terapeutice de interes major –  hepatoprotectoare, imunitate și în același timp să respecți regulile de etică și legislația”, afirmă Carmen Ivan. Totodată, ea atrage atenţia asupra nevoii de supraveghere a eticii de comunicare către consumator a proprietăţilor acestor produse, „în aşa fel încât consumatorul să nu fie înşelat, să nu aibă iluzia unor vindecări miraculoase”, explică managerul Prisum. Ea subliniază că automedicația a ajuns la cote îngrijorătoare, iar consumatorii trebuie informați despre beneficiile și modul de acțiune al suplimentelor alimentare. Iar când vine vorba de concurenţă, nu se anunţă o viaţă mai uşoară având în vedere că tot mai mulţi  producători de medicamente din liga celor mari îşi fac treptat intrarea şi în piaţa suplimentelor.

Deși spune că şi-a găsit nișa de business în care se simte cel mai bine, pentru că bani se pot face din foarte multe tipuri de afaceri, dar ea a ales să activeze în segmentul de sănătate. Carmen Ivan a aflat din proprie experienţă că starea de bine şi această sănătate nu trebuie întotdeauna căutată în rafturile unei farmacii. „De fapt sănătatea se află în primul rând în noi, în resursele noastre interioare, în suportul pe care îl avem de la cei din jur”, susţine antreprenoarea.

Cât despre dezvoltarea afacerii, în ciuda dificultăţii din piaţă, planurile sunt tot mai optimiste. Pentru acest an estimează o creştere a veniturilor la 9,2 mil. euro, cu o rată de profit de 3%, dar afrmă că profitul este reinvestit permanent în dezvoltarea profesională a angajaților, în educarea consumatorului și  în proiecte de responsabilitate socială. În plus, plănuieşte demararea lucrărilor de construcţie a unui nou sediu, care să reunească atât partea adimistrativă, cât şi cea logistică.

Motorul afacerii rămân produsele Himalaya, a căror vânzare reprezintă 75% din cifra de afaceri a companiei. Producătorul indian a lansat primele sale produse ayurvedice încă din 1930, iar prima unitate de producţie era localizată în Bangalore, în sudul Indiei. Acum, produce şi vinde în peste 89 de ţări din întreaga lume.

În ultimii ani, portofoliul de produse al Prisum s-a diversificat foarte mult. În 2002, compania a introdus pe piaţă produsele CSL Behring, medicamente din plasmă pentru terapia bolilor rare şi totodată a extins gama de produse Himalaya, iar în plină criză, în 2008 a lansat lanţul de magazine Esenţa Plant, o adevărată provocare atunci, dar care în timp s-a dovedit a fi o mişcare profitabilă.
Însă marele plan este ca peste aproximativ trei ani să intre şi pe partea de producţie şi să înfiinţeze o nouă companie în afara ţării. Cel mai probabil Spania va fi țara unde își dorește să dezvolte o afacere după modelul Prisum, acest lucru fiind posibil, potrivit antreprenoarei, doar în cazul unei culturi şi pieţe asemănătoare celei din România.

A amânat investiţiile în intrarea pe zona de producţie, chiar dacă declară că ar avea resursele financiare necesare, pentru că încă nu a găsit specialistul potrivit care să o ajute să creeze produsul pe care şi-l doreşte. „Îmi mai trebuie inima acestui proiect, să descopăr şi să înţeleg mai bine cum să împletesc inspiraţia unui cercetător cu tot ce înseamnă lansarea unui produs pe piaţă”, conchide Carmen Ivan.

Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.

Vezi aici ce alte articole mai cuprinde ediția specială despre economia socială

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii