Cautare




, Contributor

Antreprenori |
|

Leadership cu Alexandru cel Mare

Alexandru al III-lea al Macedoniei a fost numit cel Mare ca urmare a cuceririi Persiei. În cele ce urmează vom vedea care au fost atuurile sale şi ce pot învăţa liderii din ziua de azi din geniul militar şi de lider al lui Alexandru.
 aboneaza-te
shutterstock_90053254.jpg

S-a născut în anul 356 î.H.ca fiu al regelui Filip al II-lea şi al Olimpiei, una dintre cele şapte soţii. În anul 334 î.H, Alexandru s-a îndreptat spre Asia Mică în fruntea infanteriei formate din 32.000 de soldaţi şi a cavaleriei, care număra 5.100 de soldaţi. De aici avea să pornească în cea mai mare aventură a vieţii sale şi să pună bazele celui mai mare imperiu cucerit vreodată.

 Fii convingător! Credinţele spirituale şi religioase ale lui Alexandru (era convins că este fiul unui zeu şi că destinul său este de a împlini fapte măreţe) i-au dat convingerea de neclintit că era destinat să cucerească Asia. Faptul că a comunicat eficient această convingere armatei sale, evidenţiat de determinarea de care aceştia au dat dovadă pe întreaga desfăşurare a campaniei îl transformă într-un lider persuasiv. Una dintre condiţiile de bază pentru ca un lider eficient să convingă personalul unei organizaţii ce cale trebuie urmată este ca el însuşi să creadă în ea din toată inima.

Condu prin exemplul personal!O persoană competitivă, Alexandru a fost condus în tot ceea ce a realizat de nevoia de a duce totul la îndeplinire la cel mai înalt nivel. Curajul său a fost exemplar şi întotdeauna şi-a condus armata din prima linie, expunându-se riscurilor. A împărţit pericolul şi disconfortul cu soldaţii săi, a fost rănit la fel ca ei, a trăit din aceleaşi raţii şi a mers mereu alături de ei. Principiile se aplică şi în cadrul organizaţiilor: comportamentul liderilor este cel care îi va influenţa decisiv şi pe ceilalţi.

 Cunoaşte-ţi publicul! Sensibilitatea la aspectele culturale ale lumilor pe care le conducea a fost critică pentru succesul lui Alexandru. O trăsătură care l-a diferenţiat de alţi conducători ai lumii antice este respectul cu care, în calitate de învingător, i-a tratat pe perşii învinşi. A avut abilitatea de a înţelege faptul că supravieţuirea noului său imperiu necesita angajamentul celor cuceriţi. Un lider bun trebuie să cunoască anxietăţile şi aspiraţiile oamenilor din organizaţia sa, mai ales pe cele care pot afecta cel mai mult răspunsul acestora la mesajul său, şi să aibă capacitatea de a modifica corespunzător stilul şi conţinutul mesajului.

 Adoptă un stil potrivit! Alexandru a avut de jucat roluri diferite, ca rege al Macedoniei şi ca rege al Asiei, roluri care i-au cauzat mari probleme. Stilul său de leadership aplicat armatei macedonene trebuia să fie în conformitate cu principiile democratice ale grecilor. Alexandru nu a condus prin decrete, ci prin convingere, un element crucial fiind faptul că trebuia mereu să le spună soldaţilor săi adevărul. Totodată, acest stil de conducere democratic şi consultativ nu le era familiar perşilor, iar comportamentul lui Alexandru, în calitate de nou conducător al lor, a trebuit să reflecte aşteptările diferite pe care aceştia le aveau de la un rege. Mulţi dintre liderii experimentaţi de astăzi sunt capabili să adopte stiluri variate care se potrivesc diverselor circumstanţe. Atenţie însă! În cazul în care aceste stiluri nu sunt utilizate cu tact, există pericolul ca aceştia să fie percepuţi ca inconsecvenţi iar angajaţii se pot simţi dezorientaţi sau neîncrezători.

Fii capabil de compromisuri! Identitatea colectivă a grupului influenţează munca membrilor acestuia. Aceasta este o caracteristică a echipelor bine conduse. Un moment dificil pentru Alexandru a fost acela în care a aflat că macedonenii refuzau să mai ia parte la orice campanie viitoare în India, deşi el îşi exprimase clar intenţia de a continua expansiunea. După două întâlniri în care niciuna dintre părţi nu s-a lăsat înduplecată, Alexandru s-a retras vreme de trei zile în cortul său sperând că între timp macedonenii îşi vor schimba părerea. În cea de-a patra zi, auzind că nimic nu s-a schimbat, a făcut un sacrificiu şi a aflat că sorţii erau împotrivă. Chemându-şi comandanţii, le-a comunicat că a luat decizia de a se întoarce. În planificarea unei strategii de influenţare, trebuie luat în considerare gradul diferit de putere al oamenilor care trebuie influenţaţi. Totodată, pentru ca schimbarea să funcţioneze eficient, fiecare persoană din cadrul organizaţiei trebuie să fie convinsă că acela este lucrul care trebuie făcut.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii