Cautare




, Staff

Editor-in-Chief Forbes România

Tech |
|

Kostas Loukas, Microsoft România: „România are una dintre cele mai mari creșteri dintre filialele Microsoft”

Se ia un grup de tehnologie, cu experiență multiculturală de leadership și putere de inovație și 700 de tineri români talentați. Se combină totul, după o rețetă tipic americană. Rezultatul poate surprinde.
Kostas Loukas, Microsoft

Preambul

Una dintre declarațiile pe care înalții oficiali americani le fac atunci când vor să vorbească despre potențialul României este că româna este a doua cea mai vorbită limbă, după engleză, în birourile Microsoft la nivel global. Grupul fondat de Bill Gates, cel mai bogat om al planetei, a făcut prima mare achiziție din IT-ul românesc, atunci când a cumpărat, la finalul anilor ’90, RAV, antivirusul creat de cel mai versatil antreprenor român din IT, Radu Georgescu.

Ani mai târziu, însuși Gates venea în România pentru deschiderea oficială a unui centru „customer service and support” care a ajuns între timp cel mai mare astfel de proiect din întreaga rețea europeană a Microsoft.

Cât investește Microsoft pentru educarea celor mici în domeniul informaticii

„România are una dintre cele mai mari creșteri dintre filialele Microsoft. Anul trecut am fost pe locul doi între cele 17 țări care fac parte din același cluster cu noi, printre care Argentina, Chile, Columbia, Egipt, Filipine, Tailanda, Malaezia. Dar nici nu știți cât de aproape am fost de locul întâi”.

Zâmbetul larg care însoțește declarația arată mândria lui Kostas Loukas, director general Microsoft România, care începe să explice metodologia din spatele acestui clasament intern precum explicăm și noi, de fiecare dată, metodologiile pentru topurile pe care le publicăm în edițiile speciale ale Forbes România.

Microsoft descarcă Windows 10 pe calculatorul tău, din oficiu, pentru orice eventualitate

„Nu comparăm doar profituri și alte date financiare, mergem dincolo de acest nivel și ne uităm la indicatori precum satisfacția angajaților, la cât de mulțumiți sunt clienții, la modul cum facem față ritmului tot mai rapid cu care se transformă modelul de business. Doar trei luni ne mai despart de finalul acestui an (anul fiscal începe la 1 iulie  și se termină la finalul lunii iunie pentru Microsoft și cele mai multe dintre companiile americane – n. red.) și vom vedea atunci dacă am depășit performanța de anul trecut”, afirmă managerul companiei care are în prezent peste 1.700 de parteneri activi pe piața locală. De altfel, potrivit modelului de business al Microsoft, mai mult de 90% din afacerile din România sunt derulate prin intermediul partenerilor.

Scena 1.
Mituri cu și despre români

Într-una dintre cele două clădiri de birouri care au căpătat denumirea de turnurile gemene de la Piața Presei Libere,  patru dintre etaje sunt ocupate de angajați ai filialei locale a Microsoft. Opțiunea pentru etajele 1, 2, 3 și 13 pare, la o primă vedere, ciudată. Cea mai plauzibilă explicație poate fi aceea că etajul superior și priveliștea cu perspectiva cuprinzătoare asupra unei părți (încă) frumoase din nordul orașului au fost păstrate pentru șefii cei mari, așa cum se întâmplă în cazul multor multinaționale.

Investiţii în viitori specialişti

„Uite că aici nu am acces. Trebuie să chemăm pe cineva să ne deschidă”, constată Kostas Loukas atunci când cartela sa de general manager nu reușește să deschidă ușa de sticlă de la etajul 13. Acolo lucrează o parte dintre cele câteva sute de angajați ai centrelor de suport tehnic global (GTSC) din București și Timișoara. Practic, această divizie operează cu aplicații și fluxuri de date confidențiale, iar accesul este strict reglementat pentru respectarea standardelor de securitate și privacy. „Cu trei ani în urmă, când am venit (a fost numit în funcție în primăvara anului 2013 – n. red.) erau aproximativ 280 de angajați. Acum sunt deja 760, iar România este a doua țară din Europa Centrală și de Est ca număr de angajați Microsoft și nu ar fi deloc o surpriză dacă în următorii trei ani am depăși pragul de 1.000”, explică Loukas. Apoi simte nevoia unei precizări: „România are un brand foarte bun în interiorul Microsoft, un brand creat și întărit de oamenii pe care-i angajăm aici. Au abilități lingvistice foarte bune, dar și tehnice. Ceea ce avem aici nu este un call-center, este un centru de suport tehnic”.

De altfel, abilitățile (tehnice și lingvistice ale) angajaților români reprezintă una dintre remarcile cel mai des întâlnite în discuțiile cu reprezentanți ai companiilor de tehnologie internaționale. În ultimii ani, numărul persoanelor care activează în sectorul IT&C din România a crescut, potrivit estimărilor din piață, cu valori între 5% și 10% de la an la an, astfel că la finalul anului 2014 lucrau în România în sectorul IT&C aproximativ 230.000 de oameni. Practic, România intra oficial în top 10 ţări din UE după numărul de angajați din IT&C, potrivit datelor furnizate de Eurostat. Dacă luăm în calcul și calitatea infrastructurii de comunicații („construcția” rețelelor wireless și cele de cablu se află la polul opus din punct de vedere al performanțelor față de cea rutieră), atunci e de la sine înțeles faptul că România a ajuns să intre în folclor atunci când vine vorba de performanță în domeniul tehnologiei și comunicațiilor, așa cum s-a întâmplat recent cu candidatul democrat la alegerile prezidențiale din SUA, Bernie Sanders, care a postat pe contul său de Twitter un mesaj potrivit căruia i se pare inacceptabil ca majoritatea americanilor să aibă o conexiune la internet mai slabă decât românii din București.

Kostas Loukas temperează însă, ușor, elanul care începe să cuprindă discuția. „Văd o dualitate interesantă. Pe de o parte, mult talent în domeniul IT ieșind din universități, cu idei foarte bune. Pe de altă parte, când e vorba de antreprenoriat în IT, nu mai e la fel de luminos. Atâția oameni capabili și inteligenți, dar nu văd startupuri la fel de multe sau, atunci când sunt startupuri, lipsesc abilitățile de business. Dar cred că generația actuală poate produce schimbarea”.

Scena 2.
Un grec la București

La o primă vedere asupra CV-ului său, ai putea jura că se încadrează în tiparul finanțistului tradițional: a terminat economia la Universitatea din Atena, a urmat un master în finanțe la London School of Economics și un Executive MBA la INSEAD, o școală de afaceri care tocmai a fost desemnată anul acesta drept câștigătoare în ierarhia anuală a programelor de tip MBA realizată de către cotidianul britanic Financial Times.

Microsoft va concedia 7.800 de angajaţi

„O mare parte din cariera mea a fost în domeniul financiar, dar business-ul era preocuparea mea principală. Sau, mai exact, modul cum putem crea valoare. Dar e important să ai o pregătire în finanțe pentru orice job ai avea în business”, adaugă grecul care înainte de Microsoft a lucrat pentru alți doi giganți americani, Coca-Cola și P&G. Ultimii 12 ani i-a petrecut în cadrul Microsoft, unde a fost responsabil pentru domeniul financiar, dar și pentru managementul complet al filialelor din Grecia, Cipru, Malta și, din 2013, România. „Tehnologia este un domeniu în care ești permanent provocat din punct de vedere intelectual, iar asta are loc într-un ritm foarte alert”. Această provocare permanentă stimulează, de fapt, inovația, făcând în cele din urmă diferența între câștigători și neadaptații transformați în perdanți. „Noi, în IT, nu respectăm foarte mult tradiția, dar avem un mare apetit pentru a învăța și încercăm să nu rămânem blocați în convingerile din trecut, deoarece asta aduce, cu siguranță, eșecul. Suntem de partea inovației.”

Filosofia managerială și de leadership a lui Loukas vizează și interacțiunea cu oamenii, modul în care se face selecția lor, dar și felul în care un manager reușește să păstreze suficientă distanță astfel încât să le lase celorlalți spațiul necesar pentru performanță. Nu în ultimul rând, rețeta de leadership a grecului include autenticitatea. „Câteodată e mai ușor, altă dată e mai greu să fii cât mai autentic și real. Dar cred că înainte să fii autentic, trebuie să mai existe un pas, acela al cunoașterii profunde de sine și a acceptării acelor descoperiri”.

Scena 3.
Cloud, siguranță și intimitate

Povestea de dragoste dintre Microsoft și România se traduce an de an în afaceri tot mai mari pentru grupul american. „Avem creșteri consistente an de an în România. Anul trecut, de exemplu, am avut creșteri de două cifre („double digits” în limba engleză – n. red.)”, afirmă managerul general al companiei care deține peste 40% din piața de cloud românească.

„Dacă vom realiza tot ce ne-am propus până la sfârșitul acestui an, vom depăși 50% cotă de piață, fapt care va contribui semnificativ la creșterea pieței de servicii în cloud din România. Suntem în faza în care, pe de o parte, creăm piața, iar pe de alta, ne luptăm pentru a atrage o cotă cât mai mare din această piață care are ritmuri de creștere de peste 100% de la an la an”.

Mai mult, serviciile cloud contribuie cu peste 30% la afacerile Microsoft în segmentul business-to-business, față de doar câteva procente în urmă cu trei ani. Companiile mici și medii sunt printre segmentele de clienți foarte dinamice în privința adopției cloud-ului. „În general, e mai ușor pentru cineva să se gândească, pentru început, la cloud în termeni de produse destinate productivității. Apoi, ca următor nivel, te poți gândi în ce măsură poate reprezenta cloud-ul o soluție pentru înlocuirea infrastructurii pe care o ai. Cea mai importantă etapă este cea în care te gândești la esența modelului tău de afaceri și la modul cum îl poți transforma prin intermediul tehnologiei. Nu avem, încă, un astfel de exemplu în România”, adaugă Loukas. Un exemplu, la nivel internațional, este cel al grupului ThyssenKrupp, care a decis, în urma unui parteneriat cu Microsoft (prin divizia Azure și serviciile de tip Internet of Things – IoT) să își echipeze lifturile din SUA cu senzori și sisteme care monitorizează orice, de la temperatura motoarelor la consumul de energie, viteza de deplasare sau funcționarea ușilor, ceea ce îi permite economii de costuri, anticiparea defecțiunilor și programarea cât mai eficientă a reparațiilor.

„În ceea ce privește IoT, veți auzi în următoarea perioadă despre multe lucruri noi în domenii precum electricitate sau petrol. În România, suntem deja la un nivel avansat al discuțiilor cu companii petroliere, de transport sau logistice. În următoarele luni vor fi lansate multe studii de caz”.

O dată cu acest proces de digitalizare și de creștere a rolului tehnologiei și comunicațiilor în viața de zi cu zi, apar și semne de întrebare importante în privința securității datelor și, mai nou, a intimității pe care o (mai) au utilizatorii într-o lume permanent conectată prin intermediul rețelelor sociale.

„Este o chestiune de încredere și sunt trei componente importante. Pe de o parte, este important să existe reglementări și componente legislative adaptate erei digitale în care ne aflăm. Mare parte din legislația existentă a fost creată în era pre-internet și nu mai este actuală. Dincolo de efortul fiecărei țări, este important să existe și un efort comun, transnațional”, spune Loukas. El afirmă că un rol important în modul cum va arăta viitorul îl joacă și actorii din piața IT, care trebuie, la rândul lor, să fie transparenți în privința modului cum folosesc tehnologia, în general și datele utilizatorilor, în particular.

„În al treilea rând, este vorba despre utilizatori. Ei trebuie să știe că au în continuare aceleași drepturi, chiar dacă intră într-o lume digitală și trebuie să se lupte pentru respectarea acestor drepturi. Soluția pentru un viitor sigur și echilibrat nu poate veni decât de la toate cele trei componente. Contextul geopolitic actual și ceea ce se întâmplă în jurul nostru ne arată, însă, că deciziile importante au fost amânate multă vreme și trebuie luate cât mai repede. Dar nu de către un singur Guvern sau autoritate, e nevoie de coordonare”.

Epilog

Una dintre întrebările standard pentru un manager străin care lucrează de mai mulți ani în România sau care a vizitat România la intervale de timp de ordinul anilor vizează schimbările importante pe care le remarcă, invizibile pentru cei care s-au născut și trăiesc aici zi de zi. „În cei trei ani de când m-am mutat aici, am observat doar schimbări mici, atât în economie, cât și în felul în care oamenii lucrează. Treptat, aceste lucruri se transformă în schimbări majore”, spune Loukas. „Mă bucur că am venit în România. Nu eram conștient de toate atuurile pe care România le are, iar una dintre ariile de oportunitate o reprezintă comunicarea în jurul acestora. Este o țară mare, cu oameni inteligenți și educați, resurse naturale și este poziționată bine, din punct de vedere geopolitic.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii